CONSTRUIM MOLDOVA // Școlile și universitățile, în centrul investițiilor europene. Ministrul Educaţiei, Dan Perciun: „Trebuie să avem ce să le oferim tinerilor acasă”

Investițiile prevăzute în Planul de Creștere al Republicii Moldova pentru educație se ridică la 210 milioane de euro și vizează modernizarea școlilor, dezvoltarea universităților și renovarea instituțiilor de învățământ profesional tehnic. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat astăzi proiectele în cadrul evenimentului „Construim Moldova”, subliniind că obiectivul autorităților este reducerea diferențelor dintre instituțiile de învățământ și crearea unor oportunități mai bune pentru elevi și studenți, transmite MOLDPRES.


„Ministerul Educației este unul dintre beneficiarii Planului de Creștere și asta înseamnă că resursele europene vor ajunge și la elevii, și la studenții, și la cei care învață în școlile profesionale și în colegiile din țara noastră”, a declarat Dan Perciun.


Ministrul a afirmat că investițiile trebuie privite în contextul unei viziuni mai largi asupra sistemului educațional, al cărei obiectiv fundamental este asigurarea accesului la educație de calitate, indiferent de localitatea în care se naște un copil.


„Unul dintre lucrurile fundamentale pe care le dorim la minister este ca fiecare copil din țara noastră, indiferent de locul unde s-a născut, să poată beneficia de o educație de o calitate similară. Astăzi, din păcate, încă trăim într-o țară unde lucrul acesta nu se întâmplă”, a spus oficialul.


Potrivit lui Perciun, accesul la o educație de calitate este încă influențat de localitatea de domiciliu și de instituția în care învață copilul. În acest context, autoritățile și-au propus să dezvolte o rețea de școli care să ofere condiții moderne și să devină centre educaționale pentru comunitățile din jur.

Ministrul a amintit că inițiativa școlilor model a fost lansată în 2023, pornind de la rezultatele Republicii Moldova la testarea internațională PISA și de la datele statistice privind sistemul educațional.

Rețeaua cuprinde 90 de instituții, dintre care 65 în raioane și 25 în municipiul Chișinău. Acestea urmează să devină centre regionale, capabile să atragă elevi din mai multe localități.


„Ideea din start a fost că, atunci când intri într-o școală model în calitate de părinte, infrastructura și ceea ce se întâmplă în școală vorbesc de la sine și sunt suficient de convingătoare ca să vrei și să înțelegi și să accepți că poate merită să parcurgi cu un autobuz nou în fiecare zi zece kilometri până acolo, pentru că acolo copilul tău poate să beneficieze de o educație de cea mai înaltă calitate”, a explicat Dan Perciun.


Din cele 90 de instituții incluse în rețea, 20 vor fi modernizate cu resurse din Planul de Creștere. Pentru aceste investiții sunt prevăzute aproximativ 50 de milioane de euro, iar circa 40.000 de copii ar urma să beneficieze de condiții îmbunătățite de studii.

Selecția include instituții din municipiul Chișinău și din alte localități ale țării. În capitală, investițiile urmăresc inclusiv reducerea supraaglomerării din unele școli, unde clasele sunt aglomerate, în timp ce alte instituții dispun de spații neutilizate.


„În municipiul Chișinău sunt școli unde jumătate din clădiri sunt goale. De ce? Pentru că părinții nu vor să-și dea copiii acolo. Nu vor să-și dea copiii, condițiile sunt proaste”, a declarat ministrul.


Potrivit acestuia, modernizarea instituțiilor cu infrastructură precară ar trebui să le facă mai atractive pentru familii și să contribuie la distribuirea mai echilibrată a elevilor în rețeaua școlară.


„Ca să rezolvăm și problema supraaglomerării pentru Chișinău, avem aici incluse instituții cu o infrastructură precară, neatractivă la moment, unde investim ca, în decurs de trei-patru ani, să apară și interesul din partea părinților de a-și da copiii acolo și să descărcăm astfel rețeaua din oraș”, a afirmat Dan Perciun.


Ministrul a precizat că transformarea școlilor model nu se va limita la reparații și dotări. Instituțiile vor beneficia și de programe de transformare organizațională, care vizează managementul școlar, relația dintre profesori și elevi, atmosfera din școală și participarea copiilor la procesul decizional.


„Noi putem să avem cele mai bune laboratoare. Asta va contribui la o educație mai bună, dar fundamental trebuie să se întâmple lucrurile care au loc în școală. Cultura organizațională, modul în care interacționează profesorii cu elevii, calitatea administrației școlare”, a spus oficialul.


El a menționat că ministerul încearcă, inclusiv cu sprijinul partenerilor din Estonia, să schimbe atât condițiile de studii, cât și modul în care se desfășoară procesul educațional.


„Suntem conștienți că infrastructura trebuie să vină la pachet și cu o transformare a modului de a gândi lucrurile în școlile respective”, a subliniat ministrul.


Dan Perciun a adăugat că proiectele pentru școlile model se înscriu într-un proces mai amplu, care include reforma „Restart”, modernizarea curriculumului și procurarea manualelor din Estonia.

O altă componentă a Planului de Creștere vizează universitățile. Potrivit ministrului, autoritățile urmăresc să crească numărul tinerilor care aleg să-și continue studiile în Republica Moldova, prin modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unor programe de pregătire adaptate cerințelor actuale.


„N-are niciun sens să avem cele mai bune școli, dar să nu reușim ulterior să-i convingem să aleagă Republica Moldova pentru studii superioare”, a declarat Dan Perciun.


El a menționat că, în 2023, aproximativ 5,5 din zece absolvenți de liceu alegeau universități din Republica Moldova. Ministrul consideră că țara trebuie să poată oferi condiții și programe atractive, fără a descuraja tinerii care vor să studieze în străinătate.


„Întotdeauna vor exista câțiva care vor alege să meargă peste hotare și îi încurajăm să o facă dacă au intrat la Harvard, la Cambridge, la Stanford. O să ne fie greu să fim competitivi cu aceste universități din top, dar sunt sigur că putem reține un număr mai mare aici, acasă. Pentru asta trebuie să avem ce să le oferim”, a spus ministrul.


Perciun a amintit că, în perioada 2021–2025 și până la mijlocul anului 2026, în universități au fost investite aproximativ 600 de milioane de lei printr-un proiect anterior, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Aceste investiții au contribuit la modernizarea infrastructurii și au fost însoțite de patru ani consecutivi de creștere a admiterii la ciclul de licență, potrivit oficialului.


„Avem o tendință constantă în ultimii ani când tinerii noștri aleg tot mai mult să vină la universitățile noastre. [...] Este un proces de modernizare a infrastructurii”, a afirmat Dan Perciun.


Ministrul a menționat și inițiativa prin care, în ultimii trei ani, între 7.000 și 8.000 de elevi au fost duși în vizite la universități pentru a vedea laboratoarele, spațiile de studii și rezultatele investițiilor.

Conform lui, în prezent, aproximativ 6,5 din zece absolvenți aleg să studieze în Republica Moldova, față de 5,5 din zece în 2023. Printre factorii care contribuie la această tendință, ministrul a enumerat modernizarea universităților și creșterea încrederii în perspectivele țării, inclusiv în contextul integrării europene.


„Oamenii capătă încredere în statul Republica Moldova și în ceea ce le poate oferi pe viitor”, a declarat oficialul.


Componenta universitară a Planului de Creștere include investiții în șase universități. Acestea vor viza atât infrastructura de bază - blocuri de studii și laboratoare -, cât și proiecte cu caracter inovator, menite să apropie educația de cercetare și de mediul de afaceri.

Unul dintre proiecte este Agrotech Hub, care urmează să fie dezvoltat în campusul de la Mircești al Universității Tehnice a Moldovei. Centrul va reuni domenii precum ingineria, tehnologiile informaționale și agricultura, oferind un spațiu comun pentru cercetători, studenți și reprezentanți ai mediului de afaceri.


„Acolo urmează să avem un centru inovațional la intersecția între inginerie, IT și agricultură, pentru cercetare, studenți și mediul de afaceri, toți în același perimetru de cinci hectare”, a explicat Dan Perciun.


Potrivit ministrului, în campus este prevăzută o investiție inițială de cinci milioane de euro din partea Băncii Mondiale, iar prin Planul de Creștere ar urma să fie alocate alte 15 milioane de euro pentru dezvoltarea parcului inovațional.

Un al doilea proiect vizează Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și prevede extinderea centrului de simulare medicală. Acesta va permite studenților să exerseze diferite proceduri și intervenții medicale înainte de a lucra cu pacienții în condiții clinice.


„Este un centru de simulare care să-i permită să-și extindă capacitățile actuale și, în esență, să crească calitatea pregătirii studenților, oferindu-le șansa să simuleze tot felul de operații și operațiuni medicale încă din universitate”, a declarat ministrul.


Al treilea proiect este legat de dezvoltarea parcului de la Stăuceni și presupune construirea unei clădiri comune pentru Universitatea de Medicină și Universitatea Tehnică a Moldovei. Aici ar urma să fie desfășurate programe de licență, masterat și doctorat, în special în domeniul bioingineriei, aflat la intersecția dintre medicină și inginerie.

O altă direcție a Planului de Creștere vizează școlile profesionale și colegiile. Potrivit lui Dan Perciun, proiectul are un buget de 89 de milioane de euro și prevede intervenții asupra a 24 de blocuri și 23 de cămine.

Investițiile sunt orientate spre instituțiile care pregătesc specialiști în domenii considerate prioritare pentru economia Republicii Moldova: energie, construcții, IT și agricultură.


„Țara asta are potențial în patru domenii de bază: energie, construcții, IT și agricultură. Și atunci tot ce facem aici trebuie să se alinieze la dezvoltarea acestor sectoare, unde există potențial uman, unde există cât de cât activitate economică și unde investițiile vor da un randament mai mare”, a explicat ministrul.


El a precizat că selecția instituțiilor beneficiare pornește de la necesitățile acestor sectoare și de la capacitatea școlilor profesionale și a colegiilor de a pregăti specialiști solicitați pe piața muncii.

În opinia ministrului, învățământul profesional tehnic trebuie să devină o alternativă atractivă pentru tineri, inclusiv pentru cei care termină gimnaziul.


„Nu neapărat toată lumea trebuie să facă facultate. Sunt suficiente meserii bine plătite în sectorul vocațional-tehnic. Este esențial să avem școli profesionale și colegii conectate la business, care pregătesc specialiști capabili să aducă valoare adăugată în economia Republicii Moldova și care să fie o alternativă percepută la fel de bine ca mersul la liceu după clasa a noua”, a afirmat Dan Perciun.


Conform calendarului prezentat de ministru, proiectul a fost aprobat de Guvern, urmând să fie examinat de Parlament. Ulterior, în 2027 ar urma să fie realizată proiectarea tehnică, iar în 2028 să înceapă lucrările.


„Este cea mai mare investiție pe care statul o face de la independență încoace în învățământul profesional tehnic. Este cea mai mare investiție și care o să reprezinte o transformare fundamentală a acestui sector”, a declarat oficialul.


Ministrul a menționat că investițiile în infrastructura profesională trebuie să fie însoțite de o mai bună conectare a instituțiilor de învățământ cu angajatorii, astfel încât pregătirea oferită să corespundă nevoilor economiei.

În cadrul prezentării, Dan Perciun s-a referit și la proiectul parcului de înaltă tehnologie de la Stăuceni, realizat în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Inițiativa prevede dezvoltarea unui spațiu de aproximativ 50 de hectare, destinat companiilor din domeniul IT, microelectronicii și altor sectoare cu valoare adăugată înaltă. Proiectul urmărește să creeze condiții pentru dezvoltarea unor activități economice bazate pe tehnologii avansate și să apropie mediul universitar de companii.


„Ambiția este de a crea un parc inovațional pe 50 de hectare, la amploarea, în esență, a unui mini-oraș, care să creeze premisele pentru o creștere economică bazată pe tehnologie avansată, spații pentru companii în IT, spații pentru companii care produc bunuri și servicii, în microelectronică și în alte domenii cu valoare adăugată înaltă”, a declarat ministrul.


Proiectul include și dezvoltarea activităților în domeniul bioingineriei și al tehnologiilor medicale avansate, inclusiv prin clădirea destinată programelor comune ale Universității Tehnice a Moldovei și Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Potrivit lui Perciun, la inițiativă participă Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, Primăria Stăuceni, Agenția Proprietății Publice și Primăria municipiului Chișinău.


„Este un proiect complex de transformare urbană, dacă doriți, și un spațiu inovațional, contemporan, care să aducă toți actorii vizați împreună și să creeze un impuls economic major. Un proiect foarte complex din perspectiva infrastructurii, dar care este deja în proces de implementare”, a afirmat ministrul.


Dan Perciun a precizat că cele 210 milioane de euro prevăzute pentru Ministerul Educației și Cercetării în cadrul Planului de Creștere completează investițiile realizate împreună cu Banca Mondială și alți parteneri.


„Pe lângă Planul de Creștere, Ministerul Educației, împreună cu Banca Mondială și cu alți parteneri, are o anvelopă totală de investiții de aproape jumătate de miliard pentru următorii cinci ani”, a declarat oficialul.


În ansamblu, proiectele prezentate vizează trei direcții principale: reducerea diferențelor dintre școlile din țară, modernizarea universităților pentru a atrage și a păstra mai mulți studenți în Republica Moldova și dezvoltarea învățământului profesional tehnic în funcție de cerințele economiei.

Ministrul a subliniat că investițiile în educație trebuie să contribuie la pregătirea specialiștilor de care țara are nevoie și la crearea unor perspective profesionale pentru tineri în Republica Moldova.

Planul de Creștere al Republicii Moldova este susținut de Uniunea Europeană și prevede finanțări pentru perioada 2025–2027, condiționate de realizarea reformelor asumate de autorități.