Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Întâmpinarea Domnului

Chişinău, 15 feb. /MOLDPRES/. Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Întâmpinarea Domnului, numită în popor și Stretenia (după numele vechi slavon), informează MOLDPRES.
Potrivit cărților bisericești, aceasta este sărbătoarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioară Maria, conformându-se legii, s-a urcat la templul din Ierusalim, la 40 de zile după Nașterea Domnului, pentru curățirea ei, când dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat și ținut în brațe de bătrânul și dreptul Simeon.
La ortodocși, accentul sărbătorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc și, de aceea, este numită Întâmpinarea Domnului, fiind trecută între sărbătorile Mântuitorului. La catolici, pe primul plan stă persoana Preacuratei Fecioare, care a venit la templu pentru curățirea ei, după lege. De aceea, la catolici sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Curățirea Sfintei Marii și este trecută între sărbătorile Maicii Domnului.
Vechimea acestei sărbători nu este atât de mare ca a celorlalte praznice împărătești. Nu o găsim între sărbătorile enumerate în Constituțiile Apostolice și în Testamentum Domini. Mărturiile despre existența sărbătorii se înmulțesc spre sfârșitul secolului V. Pe la începutul secolului VI, Sever al Antiohiei pretindea că sărbătoarea Întâmpinării ar fi fost de curând introdusă la Ierusalim şi că era necunoscută în Antiohia.
La Roma, ea a fost introdusă de papa Gelasiu în anul 494, pentru a înlocui o străveche sărbătoare păgână de la începutul lui februarie, când aveau loc lustrațiuni și procesiuni în jurul orașului, cu făclii aprinse, în onoarea zeului Pan. De aceea, în Apus, această sărbătoare se mai numește și Sărbătoarea Luminilor.
A doua zi după sărbătoarea Întâmpinării Domnului, Biserica Ortodoxă cinstește amintirea dreptului Simeon Bătrânul și a Sfintei Proorociţe Ana, cele două personaje biblice principale care au luat parte la evenimentul istoric comemorat prin marele praznic al Întâmpinării. În această zi de sărbătoare, copiii erau unși cu grăsime de urs. Potrivit tradiției, prin acest obicei se credea că puterea acestui animal era transferată asupra copiilor. Se spune despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
În general, ziua de Stretenie se ține pentru sporul casei și pentru sănătate. Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează. Printre acestea se numără: cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura. Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna. Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi. Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare. În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.