Cronica ARHIVELOR | In memoriam Nicolae Testemițanu – ministrul care a plătit cu funcția pentru promovarea cadrelor naționale

Nicolae Testemițanu, una dintre cele mai importante personalități ale medicinei din Republica Moldova, a rămas în istorie nu doar ca reputat chirurg și profesor universitar, ci și ca ministrul Sănătății care a promovat cadrele medicale naționale și introducerea treptată a limbii române în învățământul medical. Documentele păstrate de Agenția Națională a Arhivelor relevă că aceste reforme i-au adus, în cele din urmă, demiterea din funcție de către autoritățile sovietice, transmite MOLDPRES.

Documentele păstrate de Agenția Națională a Arhivelor arată că mandatul său de ministru al Sănătății (1963–1968) a fost unul al reformelor, dar și al confruntării cu autoritățile sovietice. Numit în funcție la doar 36 de ani, Nicolae Testemițanu a promovat cadrele medicale autohtone, a mărit ponderea studenților etnici români la Institutul de Medicină din Chișinău și a susținut introducerea treptată a limbii române ca principală limbă de predare.

Născut pe 1 august 1927 într-o familie de țărani din satul Ochiul Alb, Nicolae Testemițanu a beneficiat de investițiile statului român în educația Basarabiei interbelice. A urmat școala primară în localitatea natală, apoi studiile la liceul din Baraboi și, în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți. Revenirea administrației sovietice în 1944 și atrocitățile comise împotriva populației civile i-au marcat profund destinul și convingerile.

La 19 martie 1968, după cinci ani în fruntea Ministerului Sănătății, Nicolae Testemițanu a fost supus criticilor în cadrul Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Principalul cap de acuzare a fost că ar fi încălcat „principiul leninist de promovare a cadrelor”, fiind acuzat de „naționalism”.

În apărarea sa, Testemițanu a prezentat date statistice privind structura etnică a sistemului medical: în 1968, medicii moldoveni reprezentau doar 27% din total, în timp ce constituiau aproximativ 65% din populația RSS Moldovenești. Totodată, în perioada mandatului său, ponderea moldovenilor români promovați în funcții de conducere crescuse semnificativ.

Conducerea comunistă a recunoscut tacit că promovarea cadrelor naționale era compatibilă cu politica oficială, însă a considerat că ritmul schimbărilor este prea rapid. Ulterior, lui Testemițanu i s-a reproșat și promovarea persoanelor considerate „nesigure politic”, inclusiv copii ai preoților sau ai victimelor represiunilor sovietice.

Un alt motiv al demiterii l-a constituit extinderea predării în limba română la Institutul de Medicină din Chișinău. Proces început încă din perioada în care era rector al instituției, acesta a continuat și în timpul mandatului său de ministru, fiind privit cu suspiciune de autoritățile sovietice, inclusiv din cauza utilizării manualelor publicate în România.

Astăzi, numele lui Nicolae Testemițanu este purtat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie din Republica Moldova și de Liceul Teoretic din satul natal, Ochiul Alb.

Sursa: Agenția Națională a Arhivelor; Constantin Ețco, Nicolae Testemițanu – nume devenit simbol, Editura Epigraf, Chișinău, 2017.