Europa înregistrează progrese semnificative în calitatea aerului: raport CAMS și situația în Republica Moldova

Europa a făcut progrese semnificative în reducerea concentrațiilor de poluanți atmosferici în ultimul deceniu (2014–2024), conform raportului publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS). Documentul arată că eforturile colective ale autorităților, industriei și cetățenilor au dus la rezultate cuantificabile în majoritatea regiunilor europene, deși anumite zone încă prezintă probleme, transmite MOLDPRES.

Raportul evidențiază reduceri importante ale principalilor poluanți: dioxid de sulf (SO₂) – scădere cu 85%; oxizi de azot (NOx) – scădere cu 53%; compuși organici volatili nemetanici (COVNM) – scădere cu 35%; particule în suspensie PM2,5 – scădere cu 38%; amoniac (NH₃) – scădere cu 17%.


„Pulberile fine PM2,5 rămân printre cei mai nocivi poluanți pentru sănătatea umană, deoarece pătrund adânc în plămâni și în fluxul sanguin, provocând afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Principalele surse antropice includ traficul rutier și sectorul energetic, în timp ce incendiile forestiere și transportul de praf reprezintă surse naturale. De asemenea, dioxidul de azot contribuie la formarea ozonului troposferic și a smogului, afectând calitatea aerului și sănătatea populației”, indică raportul.


Raportul subliniază că ozonul de suprafață rămâne cel mai dificil de controlat poluant, iar eforturile de atenuare necesită acțiuni coordonate de la nivel local până la cel internațional. Experții atrag atenția asupra importanței continuării politicilor de reducere a emisiilor și investițiilor în tehnologii curate pentru a proteja sănătatea publică și mediul.

Situația în Republica Moldova reflectă, în mare parte, tendințele europene.

Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), concentrațiile medii anuale de PM2,5 în Chișinău au scăzut de la 24 μg/m³ în 2015 la aproximativ 18 μg/m³ în 2024, iar emisiile de NOx în zonele urbane au înregistrat o reducere de peste 20% în aceeași perioadă.


„Strategiile naționale pentru reducerea poluării aerului, inclusiv promovarea transportului public ecologic și monitorizarea industrială, au contribuit la îmbunătățirea calității aerului în marile orașe”, explică SHS.


Republica Moldova: Strategii și acțiuni pentru reducerea poluării aerului

În ultimii ani, Republica Moldova a început să abordeze problema poluării aerului cu o atenție mult mai mare, recunoscând impactul acesteia asupra sănătății oamenilor și asupra mediului. Ministerul Mediului a lansat un set de măsuri și decizii menite să reducă emisiile, să îmbunătățească calitatea aerului și să alinieze politicile naționale la bunele practici europene.

Cadru legislativ și politici naționale

Ministerul Mediului a pus bazele unui cadru legislativ clar și coerent pentru gestionarea calității aerului. Legile adoptate stabilesc reguli stricte pentru emisiile industriale, monitorizarea continuă a poluanților atmosferici și obligă autoritățile și agenții economici să ia măsuri concrete în caz de depășire a normelor. Prin aceste reglementări, se urmărește reducerea concentrațiilor de particule fine, dioxid de sulf, oxizi de azot și compuși organici volatili.

În paralel, strategia națională de mediu pentru perioada 2024–2030 stabilește obiective ambițioase: reducerea emisiilor industriale, promovarea transportului ecologic, creșterea suprafețelor împădurite și introducerea unor mecanisme eficiente de control și prevenire a poluării. Această strategie definește o viziune pe termen lung, în care protecția aerului devine parte integrantă a dezvoltării durabile a țării.

Monitorizarea și controlul calității aerului

Un element central al politicilor Ministerului Mediului este monitorizarea continuă a calității aerului. Sistemele naționale de supraveghere permit detectarea rapidă a depășirilor nivelurilor admise de poluare și informarea imediată a autorităților și populației. În orașele mari, stațiile automate măsoară permanent concentrațiile de particule fine, dioxid de azot, ozon și alți poluanți, oferind date în timp real care servesc la luarea deciziilor de intervenție.

În cazurile în care poluarea depășește pragurile legale, autoritățile locale pot limita traficul rutier, reduce activitatea unor întreprinderi sau implementa măsuri temporare de protecție, asigurând astfel un răspuns rapid și eficient.

Măsuri sectoriale

Ministerul Mediului a adoptat o abordare integrată, care vizează principalele surse de poluare:

Industria: toate instalațiile cu potențial poluant trebuie să obțină autorizații integrate care acoperă emisiile de aer, gestionarea deșeurilor și a apelor uzate. Aceasta reduce riscul poluării cumulative și promovează tehnologii mai curate.

Transportul: se încurajează trecerea la vehicule ecologice, reducerea traficului în orașe și promovarea transportului public eficient, pentru a diminua emisiile de oxizi de azot și particule în suspensie.

Agricultura: sunt implementate practici pentru reducerea emisiilor de metan și amoniac, gestionarea corectă a gunoiului de grajd și protecția solului, contribuind astfel la reducerea poluanților atmosferici.

Educație și conștientizare

Pe lângă legislație și monitorizare, Ministerul Mediului a dezvoltat programe de informare și educare a populației. Campanii publice și instruiri pentru agenții economici promovează bune practici în reducerea poluării aerului, explicând impactul particulelor fine, al dioxidului de azot și al ozonului de suprafață asupra sănătății oamenilor și a mediului.

Perspective și obiective pe termen lung

Viziunea Ministerului Mediului pentru următorii ani este clară: reducerea poluării aerului trebuie să fie un proces continuu, susținut de investiții în tehnologii curate, infrastructură verde și dezvoltarea unei societăți responsabile față de mediu. Strategia 2024–2030 urmărește să reducă emisiile de gaze și poluanți atmosferici, să dezvolte rețele de monitorizare eficiente și să creeze un cadru legislativ și instituțional robust, aliniat la standardele europene.

Prin aceste măsuri, Republica Moldova își propune nu doar să protejeze mediul și sănătatea populației, ci și să transforme problemele legate de poluare în oportunități de dezvoltare durabilă și inovatoare.