Gestionarea deșeurilor cu diferențe între urban și rural: un studiu național dezvăluie tendințele ecologice ale moldovenilor

Un studiu sociologic privind modul în care cetățenii din Republica Moldova percep gestionarea deșeurilor și serviciile de colectare a fost prezentat astăzi la Ministerul Mediului. Cercetarea oferă date concrete despre felul în care oamenii gestionează deșeurile, nivelul lor de informare și deschiderea față de modernizarea sistemului de salubrizare la nivel național, transmite MOLDPRES.

Potrivit studiului, în gospodării predomină deșeurile din activități zilnice: hârtie, carton, ambalaje din plastic, metal sau sticlă, precum și resturi alimentare. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți a menționat deșeurile provenite din grădinărit și hainele uzate.


„În schimb, deșeurile mai puțin obișnuite, cum ar fi uleiurile tehnice, anvelopele, echipamentele electrice și electronice sau resturile de construcții, apar rar și nu sunt întotdeauna recunoscute ca deșeuri gospodărești. Gestionarea acestora este adesea neuniformă, fiind frecvent aruncate la gropi de gunoi comune, depozitate pe termen lung sau chiar arse, în special mobilierul vechi și anvelopele uzate”, indică raportul.


Modul de gestionare a deșeurilor diferă între mediul urban și cel rural. În zonele rurale, populația recurge mai des la gropi comune, la arderea hârtiei și cartonului sau la compostarea resturilor vegetale. În mediul urban, predomina colectarea separată, susținută de infrastructura mai bine dezvoltată și implicarea serviciilor de salubritate autorizate.

Sondajul a măsurat gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile de colectare și evacuare a deșeurilor, nivelul de cunoaștere a mecanismelor de colectare separată și reciclare și deschiderea față de introducerea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje (SDA). De asemenea, au fost identificate barierele percepute în adoptarea comportamentelor pro-mediu și gradul de acces la infrastructura necesară colectării selective.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a subliniat că gestionarea deșeurilor rămâne o prioritate majoră.


„Toate politicile pe care le implementăm nu vor avea același succes dacă nu sunt consultate cu oamenii și cu cei care colectează și reciclează deșeurile. Ignoranța de zeci de ani ne-a adus în situația de a avea de două ori mai multe gropi de gunoi decât localități. Multe dintre acestea nu doar afectează aspectul localităților, ci sunt surse grave de poluare, amplasate la marginea pădurilor sau lângă surse de apă”, a declarat Gheorghe Hajder.


Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților pe anumite aspecte ale politicilor de mediu în procesul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, implementat de Centrul Național de Mediu. Întregul raport poate fi studiat pe pagina oficială a autorităţii de mediu.

Ministerul Mediului implementează deja proiecte finanțate din Fondul Național de Mediu, vizând dotarea localităților cu tomberoane pentru colectarea separată și autospeciale de colectare. Până în prezent, au fost realizate 53 de proiecte, iar alte 119 se află în derulare, contribuind la dezvoltarea unei infrastructuri moderne și sustenabile pentru managementul deșeurilor.