Obiectivul setat pentru anul 2030 este ca salariul minim să ajungă la 10 000 de lei. Marcel Spatari: „Un ritm de creștere fără precedent în istoria țării”

În anul curent, salariul minim la nivel de țară este de 5 500 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 87% față de anul 2021. Totodată, obiectivul setat pentru anul 2030 este ca salariul minim să ajungă la 10 000 de lei. Indicii reprezintă un ritm de creștere fără precedent în istoria recentă a Republicii Moldova. Datele au fost prezentate astăzi de fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în cadrul unei conferințe de presă în care au fost prezentate realizările Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) din ultimii patru ani, comunică MOLDPRES.

Potrivit ex-ministrului, în ultimii patru ani, politicile de la MMPS s-au caracterizat printr-o continuitate și măsurile inițiate în anul 2021 au fost realizate pe parcursul următorilor ani.


„În anul 2021, principala provocare erau veniturile mici ale pensionarilor și a lucrătorilor plătiți cu un salariu minim. Una dintre promisiunile Guvernului era de a crește substanțial pensia minimă. Astfel, în perioada 2021-2025, pensia minimă pentru limita de vârstă a fost majorată de aproximativ 2,5 ori, de la 1 188 de lei, în 2021, până la 3 055 de lei, anul acesta. De asemenea, a fost adăugată o nouă valoare a pensiei minime pentru persoanele cu carieră foarte lungă, care au un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani și care constituie 3 300 de lei. În rezultat, la 1 octombrie curent, pensia medie pe sistem este de 4 419 lei. Suplementar, în anul 2021, a fost introdusă o nouă formă de pensionare și anume pensionare anticipată pentru carieră lungă, pentru persoanele care au muncit mult timp și astăzi avem 3 729 de beneficiari, iar pensia medie pentru aceștia este 7 971 de lei. De asemenea, am negociat Acorduri de pensii cu alte state, în contextul în care avem mulți moldoveni care lucrează în diaspora și se pensionează. Avem semnate Acorduri cu 20 de state, dintre care 18 sunt deja în vigoare, iar două urmează să intre în vigoare. În ultimii ani, a intrat în vigoare Acordul cu Grecia, Acordul cu Spania și, începând cu1 septembrie 2025, Acordul cu Italia, care este foarte important pentru că avem o diasporă mare în Italia. Acest document va permite să fie calculate pensiile în ambele state și moldovenii se poată beneficia de prestații proporțional cu anii lucrați în cele două țări”, a afirmat Marcel Spatari.


De asemenea, în contextul crizelor energetice, au fost compensate facturile la termie, gaze naturale și electricitate pentru peste 720 000 de familii.


„Majoritatea gospodăriilor din țară au beneficiat lunar de compensații la încălzire în sezonul rece. Bugetul, în proporție de aproximativ jumătate, a fost acoperit din fonduri externe, datorită sprijinului Uniunii Europene și a statelor membre ale UE. Suplimentar, pe lângă compensarea facturilor la energie, Guvernul a oferit și vouchere pentru eficiență energetică familiilor vulnerabile. Astfel, peste 12 000 de familii au primit vouchere de 6 000 de lei pentru a-și procura echipamente de încălzire eficiente energetic sau pentru a face alte achiziții de electrocasnice eficiente energetic”, a spus Marcel Spatari.


Fostul ministru a menționat că o realizare foarte importantă este reforma inspecției muncii și combaterea muncii informale.


„În perioada 2022-2023 a fost începută modernizarea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), o reformă profundă pentru promovarea respectării legislației muncii. Din 2023, inspectorii de muncă pot efectua controale inopinate la companii fără notificare prealabilă, mai ales pe cazurile de muncă la negru. S-au introdus criterii de risc pentru selectarea firmelor spre control și s-a eliminat regimul excesiv de permisivitate care exista anterior. Au fost făcute investiții în dotări tehnice, în digitalizare, a fost majorată capacitatea de lucru a inspectorilor, au crescut salariile acestora și în rezultat avem indicatori care ne surprind chiar și pe noi. Înainte de anul 2021, ISM detecta câte 80 de cazuri de muncă nedeclarate timp de un an. În 2024, au fost detectate circa 3 100 de cazuri, dintre care 80% au fost aduse în legalitate. Astfel, angajatorii au făcut contracte de muncă și au început a realiza plata contribuțiilor sociale. Anul acesta, până în luna august, au fost identificate 5 200 de cazuri și rata de legalizare este de aproximativ 90%. Deci, timp de doi ani vorbim de aproximativ 10 000 de cazuri depistate. Este un progres semnificativ și rezultatele se văd direct. Numărul de plăți de contribuții sociale au crescut în ultimii patru ani cu 9%. Această evoluție pozitivă permite reducerea deficitului bugetului de asigurări sociale de stat”, a precizat acesta.


Marcel Spatari a evidențiat și faptul că o altă politică promovată, în ultimii ani de MMPS, este creșterea accelerată a salariului minim.


„Este o prioritate pentru minister să reducem sărăcia în muncă. În anul 2021, salariul minim brut era de 2 935 de lei în domeniul privat, fiind și mai mic în domeniul public. Atunci nu exista un salariu minim unificat la nivel de țară. Începând cu anul 2022, salariul minim a fost unificat pentru ambele sectoare - privat și public. A fost un efort considerabil pentru buget, întrucât multe salarii din sistemul public erau la acea etapă sub nivelul salariului minim. După creșteri succesive, avem anul acesta un salariu minim de 5 500 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 87% față de anul 2021, cifră care se află peste inflația acumulată în această perioadă. Un ritm de creștere fără precedent în istoria recentă a Republicii Moldova. Putem să spunem că am ajuns la un indicator de aproximativ 40% din salariul mediu pe economie, ceea ce este încă insuficient față de obiectivul setat de Directiva Europeană pentru Salariile Minime Adecvate, care este de 50%. Acesta rămâne obiectivul strategic în continuare de a ajunge la 50% din salariul mediu, iar obiectivul setat pentru anul 2030 este de a atinge un salariu minim de 10 000 de lei”, a adăugat Marcel Spatari.


Fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, va ocupa funcția de deputat, fiind ales pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate. Acesta a oferit asigurări că va acorda tot sprijinul necesar „în dezvoltarea politicilor sociale ale statului”, printre care se numără creșterea veniturilor populației, digitalizarea serviciilor sociale și combaterea muncii informale.