Republica Moldova își consolidează capacitățile de analiză și gestionare a riscurilor la adresa securității naționale. Metodologia aprobată de Guvern

Republica Moldova își consolidează capacitățile naționale de analiză integrată și de gestionare a riscurilor la adresa securității naționale, prin instituirea unui mecanism unitar de identificare, analiză, evaluare, monitorizare, revizuire și raportare a riscurilor. Acest lucru este prevăzut în Metodologia evaluării naționale de risc la adresa securității naționale, care a fost aprobată astăzi de Guvern, informează MOLDPRES.

Metodologia urmărește consolidarea capacităților naționale de analiză integrată și de gestionare a riscurilor, prin integrarea tuturor tipurilor de riscuri într-un sistem comun, unitar, coerent și coordonat de guvernanță, planificare și acțiune.

Obiectivele specifice vizează asigurarea coerenței și interoperabilității proceselor de gestionare a riscurilor între toate autoritățile și instituțiile publice, integrarea măsurilor de reducere a vulnerabilităților și de consolidare a rezilienței în politicile și strategiile naționale, dezvoltarea capacităților de reacție și recuperare prin mecanisme coordonate de răspuns în situația materializării efectelor unui risc, precum și corelarea cadrului național cu standardele internaționale.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a declarat că prin acest proiect autoritățile propun, în premieră, o metodologie unică la nivel național de identificare, analiză, evaluare și prioritizare a riscurilor.


„Până în prezent, fiecare autoritate evaluează riscurile prin propriile metode, în funcție de domeniul său de competență. Acest lucru face dificilă compararea riscurilor, stabilirea priorităților și fundamentarea unei imagini naționale comune. Metodologia pune ordine în acest proces prin introducerea unor reguli și instrumente comune pentru toate autoritățile, ea stabilește un ciclu unic de evaluare a riscurilor, creează lista extinsă și lista prioritară a riscurilor, instituie registrul național al riscurilor și utilizează fișe standardizate și o matrice unică de evaluare. Astfel, toate instituțiile vor vorbi aceeași limbă atunci când analizează riscurile și vor folosi aceleași criterii de evaluare. În rezultat, Guvernul va dispune de o imagine integrată asupra riscurilor la adresa securității naționale, ceea ce va permite prioritizarea măsurilor și orientarea investițiilor către domeniile cu cel mai mare impact asupra populației, economiei și serviciilor esențiale”, a declarat directorul CNMC, Serghei Diaconu, la ședința Guvernului.


Soluția propusă constă în instituirea unui proces ciclic și continuu de analiză integrată a riscurilor, care include identificarea și clasificarea riscurilor, elaborarea listei extinse și a listei prioritare a riscurilor, întocmirea fișelor de risc, constituirea și actualizarea Registrului Național al Riscurilor, precum și elaborarea periodică a Raportului de Evaluare Națională de Risc cu responsabilități clar atribuite Centrului Național de Management al Crizelor, Serviciului Consiliului Național de Securitate, instituțiilor și autorități publice - naționale și locale, operatorilor economici sau societății civile și mediului academic.

Potrivit notei informative a proiectului, elaborarea Metodologiei a fost necesară în condițiile în care în prezent, la nivel național nu există un cadru unitar, coerent și integrat de identificare, analiză și evaluare a riscurilor la adresa securității naționale, ceea ce conduce la abordări fragmentate, necorelate și la dificultăți în prioritizarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Astfel, în lipsa unui cadru metodologic unic, evaluările sectoriale de risc sunt realizate prin abordări și instrumente diferite, ceea ce limitează comparabilitatea rezultatelor, integrarea acestora într-o imagine națională comună și fundamentarea procesului decizional strategic la nivelul Guvernului și al Consiliului Național de Securitate.

Prin instituirea unui cadru metodologic unitar, proiectul va îmbunătăți calitatea deciziilor de politici publice în domeniul securității naționale și al managementului situațiilor de criză, asigurând fundamentarea acestora pe evaluări de risc coerente, comparabile și validate interinstituțional, subliniază autorii proiectului.

Implementarea proiectului nu presupune instituirea unor structuri noi și nici alocarea imediată a unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat. Activitățile prevăzute de metodologie urmează a fi realizate în limitele efectivelor și resurselor aprobate autorităților și instituțiilor implicate.