Tragedie în sistemul educațional: Moartea unui tânăr director readuce în prim-plan problema epuizării profesionale în școli

Moartea subită a directorului Gimnaziului „Ion Creangă” din satul Teleșeu, raionul Orhei, lui Sergiu Opaeț, la doar 35 de ani, a stârnit un val de durere și reflecție în rândul comunității educaționale din Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

La începutul lunii octombrie, aflat pe patul de spital, Sergiu Opaeț a publicat pe rețelele sociale un mesaj tulburător, care vorbea despre presiunea, oboseala și epuizarea prin care trec mulți profesori și directori de școală.


„M-au ajuns masteratele, recalificările și dorința de a fi bun în toate. Știți ce… i-a mai duceți-vă voi dracului cei cu perfecțiunea, că în 5 minute te uită toți, iar tu, într-un final, lupți pentru 5 minute din viață”, a scris acesta în ultimul său mesaj.


Deși cauza exactă a decesului nu a fost făcută publică, mesajul tânărului dascăl a deschis o discuție amplă despre arderea profesională și presiunea psihologică din sistemul educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind necesitatea unei dezbateri publice sincere privind starea de bine a cadrelor didactice.


„Decesul lui Sergiu este o tragedie. A fost un director profund implicat în viața școlii, un om care a pus mereu binele comunității înaintea propriei sănătăți. Pierderea lui ne obligă să vorbim deschis despre o problemă reală și adesea ignorată – arderea profesională din sistemul educațional”, a scris ministrul.


Perciun a menționat că în ultimii ani au fost întreprinși pași importanți pentru debirocratizarea sistemului, atragerea tinerilor specialiști și echilibrarea încărcării didactice, însă este nevoie de măsuri suplimentare.


„E momentul să deschidem public o discuție sinceră despre starea de bine a profesorilor, supraaglomerarea claselor și implementarea reală a educației incluzive”, a precizat Dan Perciun.


Comunitatea din Teleșeu, colegii și elevii l-au descris pe Sergiu Opaeț drept un om dedicat, ambițios și empatic, care a contribuit la dezvoltarea școlii și a sprijinit fiecare elev cu pasiune și devotament.

Burnout-ul (sau epuizarea profesională) este o stare de oboseală fizică, emoțională și mentală profundă, cauzată de stresul prelungit și de suprasolicitarea la locul de muncă. Apare atunci când o persoană se simte copleșită, lipsită de motivație și de energie, chiar și pentru activitățile care altădată îi făceau plăcere.

Specialiștii spun că burnout-ul afectează frecvent profesorii, medicii, asistenții sociali și funcționarii publici, adică profesiile bazate pe interacțiune umană intensă și responsabilitate mare.

Printre semnele timpurii se numără oboseală cronică și lipsa somnului odihnitor; iritabilitate, anxietate sau tristețe constantă; dificultăți de concentrare și scăderea performanței; retragere socială sau pierderea interesului pentru muncă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul drept fenomen ocupațional, nu boală, dar recomandă tratament prin consiliere psihologică, reducerea sarcinilor și echilibrarea vieții profesionale cu cea personală.