Viorel Cernăuțeanu a anunțat cronologia crimei de la Măgdăcești și a precizat că ancheta va stabili dacă au fost admise acțiuni ce pot fi calificate drept neglijență

Ancheta de serviciu și investigația penală urmează să stabilească dacă, în cazul tragediei de la Măgdăcești, au fost admise acțiuni sau inacțiuni ale unor funcționari care ar putea fi calificate drept neglijență, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, comunică MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, arma cu care a fost omorâtă femeia a fost una artizanală, iar agresorul nu deținea un permis de port-armă.


„Urmează să fie stabilit nu doar prin prisma a ceea ce au anunțat colegii de la Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, în cadrul anchetei de serviciu. Ați văzut și comunicatul Procuraturii Generale și, prin prisma normei penale, să vedem unde și dacă aceste acțiuni care au fost admise se încadrează sub norma  neglijenței care a fost manifestată de unii funcționari”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.


Viorel Cernăuțeanu a prezentat cronologia evenimentelor și a precizat că, în privința bărbatului care și-a împușcat soția, existau două cauze penale. Prima fusese pornită la sfârșitul anului 2025, iar cea de-a doua – în februarie 2026.

În luna iulie, la solicitarea poliției, a fost emisă o ordonanță de protecție în privința victimei. Potrivit șefului IGP, aceasta a fost încălcată de agresor prin apeluri telefonice, motiv pentru care poliția din Criuleni a pornit o altă cauză penală pentru nerespectarea măsurilor de protecție.

La 24 august, polițistul și victima au solicitat emiterea unei noi ordonanțe de protecție. Instanța a dispus măsura la 25 august.

Brățara electronică a fost instalată, însă, potrivit șefului IGP, semnalul dispozitivului nu a fost disponibil ulterior. În mod normal, dispariția semnalului ar fi trebuit să fie comunicată imediat poliției, pentru ca oamenii legii să localizeze persoana și să stabilească motivul întreruperii monitorizării.


„În momentul în care dispărea semnalul, era obligatoriu de a sesiza poliția, pentru a întreprinde acțiuni imediate de localizare a persoanei și a stabili care este situația”, a explicat Viorel Cernăuțeanu.


Șeful IGP susține că, din momentul instalării brățării și până la producerea crimei, poliția nu a primit nicio informare privind dispariția semnalului. Totodată, brățara nu a fost găsită nici până în prezent.


„Începând cu data instalării brățării până la data comiterii crimei, nu a parvenit nicio informație sau sesizare în adresa poliției, nici într-o formă, nici prin apelul 112, nici prin alte metode de comunicare”, a declarat acesta.


Potrivit lui Cernăuțeanu, bărbatul a părăsit teritoriul Republicii Moldova în după-amiaza zilei de 25 august, imediat după instalarea brățării, și a revenit în țară în după-amiaza zilei de 30 august. El nu avea interdicție de a părăsi țara.

Șeful IGP precizează că ar fi trebuit să existe un mecanism prin care Poliția de Frontieră să poată informa instituțiile responsabile despre ieșirea și revenirea agresorului în țară și să fie verificată ulterior activitatea semnalului GPS de pe brățară.

La 31 august, poliția a fost sesizată despre tragedie printr-un singur apel la 112. Potrivit șefului IGP, apelul a fost recepționat la ora 09:16 și redirecționat la 09:17 către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Acesta a precizat că nu a existat un apel preventiv anterior prin care să fie anunțată poliția despre apropierea agresorului de victimă.

La cercetarea locului tragediei, polițiștii, procurorii și medicul legist au constatat că bărbatul nu mai avea asupra sa brățara electronică. Poliția a solicitat explicații de la Inspectoratul Național de Probațiune pentru a stabili unde și când a fost scoasă brățara și dacă, până în acel moment, a existat vreun semnal.

Cernăuțeanu a precizat că poliția nu are acces direct la platforma de monitorizare electronică. El a spus că problema accesului direct al poliției la sistemul de monitorizare a mai fost discutată în anii precedenți. În prezent, monitorizarea este gestionată de Inspectoratul Național de Probațiune, iar poliția intervine în urma sesizărilor.


„Când s-a creat acest mecanism, s-a mers pe principiul independenței instituției și al partajării atribuțiilor funcționale. Cumva, fiecare instituție să-și facă atribuțiile sale”, a explicat Cernăuțeanu.


Potrivit acestuia, mecanismul actual funcționează din perioada 2017–2018, însă tragedia de la Măgdăcești arată necesitatea revizuirii lui, astfel încât intervenția poliției să fie cât mai rapidă în situațiile de risc.


„Este un caz care s-a întâmplat și acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Cu părere de rău, aici s-a eșuat”, a declarat șeful IGP.


Cernăuțeanu a subliniat că lipsa informării poliției despre dispariția semnalului reprezintă un aspect care trebuie investigat.

Conform sursei citate, la evidența poliției se află în prezent peste 7.250 de persoane în calitate de agresori familiali. Dintre acestea, peste 700 sunt vizate de ordonanțe de protecție emise de instanțele de judecată, iar în cazul a peste 300 de persoane este utilizată monitorizarea electronică. Totodată, poliția a emis ordine de restricție în privința a peste 4.000 de agresori.

Cernăuțeanu a menționat că pe parcursul anului 2026 au fost pornite peste 380 de cauze penale pentru încălcarea măsurilor, ordinelor și ordonanțelor de protecție.

Tragedia de la Măgdăcești s-a produs la 31 august. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia beneficia de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. La locul tragediei, dispozitivul nu a fost găsit asupra acestuia.

Astăzi Directorul INP, Viorel Sochircă, și-a depus demisia după tragedia de la Măgdăcești. 

Tragedia din Criuleni a lăsat trei copii fără ocrotire părintească. Autoritățile le asigură protecție și sprijin

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, cere verificarea tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor