Ziua Limbii Române este sărbătorită astăzi în Republica Moldova și în România

În Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Limbii Române. Sărbătoarea își are începutul în anii de Renaștere Națională. La Marea Adunare Națională din 31 august 1989, limba română a fost proclamată drept limbă oficială a Republicii Moldova, aflată pe atunci în componența URSS. A fost o victorie a miilor de oameni reuniți în centrul capitalei, un pas decisiv spre Independența obținută în 1991. Din 2013, sărbătoarea Limbii Române este marcată și în România, transmite MOLDPRES.

Președintele României, Nicușor Dan, așteptat la Chișinău

De Ziua Limbii Române, Republica Moldova va fi vizitată de președintele României, Nicușor Dan. Șeful statului român este așteptat la Chișinău în dimineața zilei de astăzi. Oficialul român, împreună cu președinta Maia Sandu, îi vor saluta pe cei 2000 de participanți de la Marea Dictare Națională și vor depune flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor. Ulterior, Maia Sandu și Nicușor Dan vor pleca la Strășeni, unde vor participa la deschiderea concertului dedicat Zilei Limbii Române.



La Chișinău și în toată țara au loc astăzi mai multe manifestări menite să promoveze lectura, scrierea și vorbirea corectă a limbii române, printre care și o dictare națională.

Programul sărbătorii naționale Ziua Limbii Române

Marea Dictare Națională, ajunsă la cea de-a treia ediție, va avea loc astăzi în Piața Marii Adunări Naționale, cu începere de la ora 10:15. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, peste 2000 de participanți vor scrie împreună aceeași dictare.



Academia Română și Academia de Științe a Moldovei organizează ședința festivă consacrată Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”. Evenimentul va începe la ora 11:00 în Sala Azurie a Academiei. Ședința va fi deschisă de academicianul Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române, precum și de Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei.

Congresul Mondial al Eminescologilor, ediția a XIV-a, va reuni la Chișinău personalități de pe ambele maluri ale Prutului. Cu un cuvânt de salut se vor adresa participanților academicianul Mihai Cimpoi și europarlamentara română Maria Grapini, prim-vicepreședinte al Delegației UE–Republica Moldova.

Biblioteca Națională găzduiește expoziția tematică „Identitatea Limbii Române în context european”. Expoziția reunește 280 de documente valoroase, care pun în evidență rolul și evoluția limbii române ca limbă de origine latină, dar și contribuția personalităților basarabene la cultura europeană.

La Muzeul Național al Literaturii Române a fost deschisă Expoziția comemorativă „Valentin Mândâcanu, omul potrivit la locul potrivit – 95 de ani de la naștere”. Expoziția reunește piese din patrimoniul muzeului, dar și documente, fotografii și manuscrise din Arhiva Valentin Mândâcanu, donată recent instituției de către Emil Mândâcanu, fiul lingvistului, și nora sa, Ala Mândâcanu. De Ziua Limbii Române, intrarea la muzeu este liberă.

Context istoric

Limba română a fost proclamată drept limbă oficială în Republica Moldova pe 31 august 1989. Până atunci, moldovenii erau obligați să cunoască limba rusă, aceasta fiind unica limbă oficială a republicii sovietice. Sub impulsul Marii Adunări Naționale, Sovietul Suprem al RSSM a votat, la 31 august 1989, legea prin care limba română a devenit limbă oficială pe teritoriul Republicii, precum și legea care prevedea revenirea la alfabetul latin.



Scriitorii generației anilor ’60–’70 au fost atunci în prima linie, devenind pilonii Mișcării de Eliberare Națională. Printre ei - Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, care au avut un rol esențial în afirmarea identității naționale.





Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău păstrează până astăzi documente, fotografii și mărturii ale acelor vremuri de glorie. Directoarea instituției, scriitoarea și criticul literar Maria Șleahtițchi, a declarat pentru MOLDPRES că destinul ei a fost marcat de acei ani de renaștere.


„Prima adunare la care am participat a fost aceea la care s-a alăturat și Mircea Snegur. Am mers pe jos, din centrul Chișinăului, până la Teatrul Verde. Țin minte entuziasmul, lumina aceea plină de optimism – sentimentul de încredere că înaintea noastră era un viitor extraordinar. Pentru prima dată, Mircea Snegur s-a alăturat deschis mișcării. A fost o stare de exaltare și speranță”, a povestit Maria Șleahtițchi.


Începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

În anul 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătorită ca Ziua Limbii Române în comunitățile românești din aceste state, începând cu anul 2012.

Ziua Limbii Române, sărbătorită în România

Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Române la 31 august și în România a fost inițiată în 2011 de 166 de parlamentari din toate grupurile politice. Legea a fost votată de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților în ședința din 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Legea 53/2013 prevede că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

Ce limbă este vorbită în Republica Moldova – „moldoveneasca” sau „româna”

Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 menţionează limba română ca limbă de stat. Constituţia Republicii Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994, va relua sintagma „limbă moldovenească”, la insistența unei majorități parlamentare conduse de Partidul Democrat-Agrar, provocând dispute în societate. În 1996, președintele Mircea Snegur a propus modificarea articolului 13 din Constituție prin introducerea limbii române. Inițiativa legislativă a președintelui a fost respinsă de Parlament.

Abia în 2013, Curtea Constituțională a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nicio prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Limba română devine din nou limbă oficială în Republica Moldova.

Pe 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege prin care elimină din legislația națională sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. În locul acestor expresii este consfințită „limba română”.