Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Biserica de lemn din Palanca, simbol al patrimoniului din Călărași de peste două secole

Biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” din Palanca, raionul Călărași, un monument de patrimoniu religios cu o istorie de peste două secole, păstrează până astăzi elemente autentice de arhitectură tradițională moldovenească și rămâne un exemplu reprezentativ al bisericilor de lemn din Republica Moldova. 

Potrivit muzeografei Mariana Iurcu de la Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași, lăcașul a fost ctitorit de comunitatea locală împreună cu obștea mănăstirii Hârjauca, într-o perioadă în care ridicarea bisericilor era inițiată, de regulă, de comunitățile de credincioși.


„Biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” din Palanca datează din anii 1819–1826. Ctitorirea lăcașului este atribuită comunității locale, împreună cu obștea mănăstirii Hârjauca, în condițiile în care, în acea perioadă, construcția bisericilor pornea, de regulă, la inițiativa comunităților de credincioși. Pe măsură ce satele se dezvoltau și populația creștea, apărea necesitatea firească de a avea un spațiu de cult pentru botezuri, înmormântări și alte slujbe religioase”, a explicat muzeografa. În acea perioadă, majoritatea bisericilor din Codrii Moldovei erau construite din lemn, un material mai accesibil și mai ieftin. Lemnul era preluat din pădurile locale, ceea ce explica frecvența acestor construcții în spațiul rural”, a declarat Mariana Iurcu.


Din punct de vedere arhitectural, biserica a fost ridicată din bârne cioplite pe patru fețe, îmbinate prin tehnica tradițională „cheutoare în coadă de rândunică”.


„Această metodă de construcție asigura rezistență și stabilitate fără utilizarea cuielor metalice. Inițial, biserica a avut un alt amplasament și un aspect diferit față de cel actual, însă ulterior, în urma unor intervenții și mutări, și-a păstrat elementele esențiale de structură și valoare istorică”, a menționat muzeografa.




La începutul anilor 2000, biserica de lemn din Palanca se afla lângă Biserica Brâncovenească de piatră, iar apa de pe acoperișul acesteia o deteriora treptat. Pentru salvarea monumentului a fost inițiat un proces de mutare și conservare, cu implicarea comunității, a autorităților și a arhitectului Eugen Bâzgu.


„În timp, apropierea celor două lăcașuri a dus la degradarea bisericii de lemn. Apele pluviale care se scurgeau de pe acoperișul bisericii de piatră afectau structura de lemn, contribuind la deteriorarea treptată. Exista riscul pierderii patrimoniului. Specialiștii au decis mutarea și reasamblarea edificiului pe un amplasament separat. Fiecare element de lemn a fost inventariat și numerotat, pentru a permite reconstruirea cât mai fidelă a formei originale. Unele bârne deteriorate nu au mai putut fi recuperate, ceea ce a dus la mici modificări structurale”, a precizat muzeografa.




Păstrarea autenticității este garantată de regimul de protecție al monumentelor.


„Toate bisericile de lemn din Republica Moldova incluse în Registrul monumentelor sunt protejate prin lege, iar autoritățile locale au obligația de a le conserva. Orice intervenție trebuie să respecte forma și tehnicile originale de construcție”, a menționat Iurcu.


Republica Moldova deține aproximativ 60 de biserici de lemn, majoritatea în raionul Călărași, una dintre zonele cu cel mai bogat patrimoniu de acest tip. Cea mai veche biserică de lemn din țară se află la Horodiște și datează din 1750, iar lăcașuri reprezentative se regăsesc și în Palanca, Mândra, Hoginești și Sipoteni, incluse în „Ruta bisericilor de lemn”, inclusiv cu componentă transfrontalieră.