Pavel Filip: „Anul 2018 va fi crucial pentru Republica Moldova”

Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către Prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip
Moldpres: Cum aţi defini anul 2017 în raport cu 2016 şi ce va însemna 2018 pentru activitatea Executivului?
Pavel Filip: Am spus-o de multe ori, iar rezultatele mi-au dat dreptate: după un 2016 în care am stabilizat ţara, 2017 a fost un an al consolidării. Avem creştere economică, avem o sporire a veniturilor şi a investiţiilor. Am întărit relaţia cu UE şi SUA şi am venit cu reforme structurale care ne-au adus mai aproape de obiectivul nostru european.
Vreau ca 2018 să fie anul dezvoltării, iar măsurile pe care le luăm să se resimtă mai rapid în calitatea vieţii oamenilor. Prin rezultate putem crea mai multă încredere şi solidaritate. Pentru a trece la nivelul următor şi a face faţă provocărilor unei regiuni complicate, vreau să îi avem pe cetăţeni mai aproape de actul de guvernare şi să le explicăm mai bine de ce măsurile întreprinse sunt cele corecte. Anul acesta este unul crucial şi vă asigur că întreaga echipă guvernamentală va călca pe acceleraţie – avem motive de mulţumire pentru ultimii doi ani, dar putem şi vrem mult mai mult.
M.: La sfârşitul lunii ianuarie se împlinesc doi ani de când aţi preluat guvernarea. În plus, anul 2018 îl începeţi cu un cabinet radical schimbat şi un număr redus de ministere. Care sunt realizările de care sunteţi mândru şi domeniile unde credeţi că nu a fost atins un progres suficient?
P.F.: Reforma Guvernului arată că se poate obţine mai mult cu resurse reduse: am riscat politic, dar am câştigat în eficienţă. Noua echipă guvernamentală are parte de o structură mult mai funcţională, iar aşteptările sunt şi mai mari. Stă în puterea noastră să facem din 2018 un an model de guvernare în interesul cetăţenilor.
În ultimii ani am reuşit să creştem constant pensiile şi salariile. Pensiile s-au majorat cu 10% în acest an, iar în urma recalculării prin noua lege a pensiilor, peste 150.000 de pensionari au primit mai mulţi bani. Salariul minim a fost şi el majorat la 2380 lei, cu 11% mai mare decât în 2016, iar veniturile profesorilor au crescut de două ori în acest an. În plus avem şi o sporire a investiţiilor străine  - amintesc aici companiile Draexlmaier, Gebauer & Griller, Fujikura, Sumitomo sau Coroplast, care înseamnă în total peste 100 de milioane de dolari şi duc la crearea a mii de locuri de muncă.
Nu pot să nu punctez şi realizările obţinute în procesul de debirocratizare şi digitalizare, care aduc beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri. Mai mult, reformele structurale sunt cele care au schimbat şi vor schimba definitiv performanţa guvernării în Republica Moldova. Vorbeam despre reforma Guvernului şi reforma pensiilor, dar la fel de importante sunt reforma Codului Muncii, a sectorului bancar, a legislaţiei anticorupţie, a sistemului de educaţie.
Mă bucur foarte mult că avem încrederea şi susţinerea partenerilor din Vest. Nu a fost uşor să îi convingem, dar au văzut că au în faţă un Guvern dedicat integrării europene. Summit-ul Parteneriatului Estic şi acordarea asistenţei macrofinanciare pentru dezvoltare ne încurajează să urmăm aceeaşi direcţie.
La capitolul planuri, îmi doresc mai multe investiţii în Republica Moldova, pentru că aşa creăm locuri de muncă şi îi aducem acasă pe cetăţenii noştri plecaţi peste hotare, pe tinerii specialişti. Îmi doresc să realizăm cât mai repede independenţa energetică, să finalizăm gazoductul Ungheni – Chişinău şi celelalte proiecte pe care ni le-am asumat în această zonă.
M.: Încheiem un prim an de coabitare cu un nou şef de stat. An în care de multe ori Guvernul şi Parlamentul, pe de o parte, şi Preşedintele, pe de altă parte, au avut opinii diferite pe subiecte fundamentale. Cum aţi defini relaţia cu preşedintele Igor Dodon şi care sunt aşteptările dumneavoastră de la instituţia prezidenţială în 2018?
P.F.: Eu sunt un om constructiv şi îmi plac rezultatele, nu scandalul. Nu pot însă evita cazurile când şeful statului încalcă Constituţia şi pune beţe în roate Guvernului, ignorând interesul ţării şi al cetăţenilor. Guvernul are un program de guvernare şi o agendă de reforme convenită cu partenerii europeni. Preşedintele e doar confuz. Îi doresc ca noul an să îi aducă o busolă politică care să îi indice Vestul şi prosperitatea cetăţenilor noştri. În măsura în care va înţelege care ne sunt priorităţile ca ţară, putem avea o bună cooperare instituţională.
M.: Deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chişinău a fost un subiect controversat, mai ales în contextul problematicii de securitate din zonă. La Adunarea Generală a ONU aţi cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării noastre. Cum va continua Moldova să se poziţioneze faţă de Federaţia Rusă, în condiţiile în care aceasta deţine modalităţi sofisticate de destabilizare a unei ţări?
P.F.:  În Guvern am aprobat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia în anii 2017-2021, urmează ca Parlamentul să se expună. Este vorba despre două instrumente esenţiale pentru creşterea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova. Chiar în ciuda opoziţiei Preşedintelui privind participarea militarilor moldoveni la exerciţii externe, subliniez că am găsit soluţiile potrivite pentru ca Armata noastră să-şi continue pregătirea specifică. În plus, am reuşit deschiderea Oficiului NATO la Chişinău, respectăm neutralitatea ţării noastre, dar aceasta nu înseamnă izolare. Trebuie să cooperăm cu toate structurile interesate de sporirea securităţii în regiune.
Gestul de la Adunarea Generală a ONU este firesc: integritatea teritorială a Republicii Moldova trebuie respectată, iar trupele ruse din regiunea transnistreană încalcă suveranitatea noastră şi nu sunt binevenite. Suntem îngrijoraţi de acţiunile inamicale pe care Rusia le are faţă de noi, fie prin intensificarea exerciţiilor militare, fie prin atitudinea faţă de reprezentanţii noştri politici sau diplomatici, fie prin folosirea propagandei şi a altor tehnici de război hibrid pentru a destabiliza Republica Moldova şi a schimba voinţa cetăţenilor noştri.
Vrem o relaţie normală cu Moscova, suntem deschişi dialogului politic, dar acesta trebuie să plece de la premisa de respect reciproc. Vremea sferelor de influenţă a trecut, cetăţenii moldoveni sunt independenţi şi liberi să ia propriile decizii.
M.: În anul ce urmează vom avea alegeri parlamentare. Care este miza acestor alegeri şi ce credeţi că vor aduce acestea pentru cetăţeni?
P.F.:  În ultimii doi ani am arătat că integrarea europeană înseamnă beneficii directe pentru fiecare cetăţean. Europa este mai mult decât un discurs politic, este dezvoltare, este o sursă de oportunităţi. Vor fi politicieni care vor încerca să ne convingă că lucrurile stau altfel, însă miza este păstrarea direcţiei corecte pentru ţară şi continuarea reformelor. Vreau stabilitate şi dezvoltare pentru Moldova, vreau prosperitate pentru cetăţenii săi, nu scenarii de tip Maidan. Este responsabilitatea noastră, a tuturor celor care credem într-o Moldovă parte a familiei europene, indiferent de poziţia în care ne aflăm, să ne asigurăm că alegerile parlamentare vor fi nu o sursă de incertitudine, ci de progres.
M.: Relaţia Guvernului şi a majorităţii parlamentare cu opoziţia nu a fost deloc uşoară în acest an. Au existat proteste şi autorităţile europene au fost sesizate în legătură cu o serie de legi pe care le-aţi adoptat. Ce mesaj aveţi pentru opoziţie, în special pentru cea pro-europeană?
P.F.:Respectăm rolul opoziţiei şi credem că dialogul şi critica constructivă au un loc important în politică. Atât Guvernul, cât şi Parlamentul au arătat deschidere către societate şi către opoziţie în 2017, căutând să integreze în actul de legiferare şi de guvernare cele mai bune propuneri. Dialogul şi transparenţa vor continua în 2018, pentru că aşa vom obţine rezultatele pe care ni le dorim.
Pentru partidele pro-europene, mesajul meu este să se uite nu doar la copaci, ci şi la pădure. Să nu piardă din vedere mizele mari. Drumul pro-european are nevoie de unitate pe temele de interes naţional şi din război nu are nimeni de câştigat.
M.: Sfârşitul anului a venit cu progrese importante în relaţia cu autorităţile de la Tiraspol. Cum a fost depăşit impasul care persista în negocieri şi care sunt planurile pentru 2018?
P.F.: Într-adevăr, la sfârşit de noiembrie am semnat patru protocoale cu partea transnistreană, care înseamnă rezolvarea unor probleme concrete pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. În plus, am avut şi o întâlnire în Austria, în formatul 5+2, care s-a încheiat cu semnarea Protocolului de la Viena. Mai mult, Republica Moldova a început să preia de facto controlul asupra frontierei de stat în regiunea transnistreană prin instituirea punctelor comune de control vamal moldo-ucrainean. Este de fapt revenirea la normalitate, fiindcă e normal pentru orice ţară să deţină controlul asupra întregii frontiere de stat. Prin dialog şi făcându-ne bine temele putem depăşi orice impas.
A venit timpul să punem capăt acestui conflict îngheţat, printr-o soluţie în acord cu dreptul internaţional. După deblocarea negocierilor, după progresele din acest an, în 2018 trebuie să ţintim spre soluţionarea conflictului şi găsirea unei formule pentru regiunea transnistreană ca parte a Republicii Moldova. Suntem realişti şi ştim că nu va fi uşor să ajungem la un acord final, dar suntem dispuşi să muncim şi să negociem cu inteligenţă.
M.: În ultimul timp am înregistrat progrese în relaţia cu UE şi în procesul de implementare a Acordului de Asociere, a fost aprobată şi asistenţa macro-financiară. În acelaşi timp, există îndoieli cu privire la ireversibilitatea drumului european al ţării, în ciuda majorităţii care susţine această opţiune. Cum protejaţi Moldova de schimbarea peste noapte a direcţiei strategice?
P.F.: 2017 a fost un an remarcabil în relaţia noastră cu partenerii europeni şi aş menţiona doar câteva dintre principalele evoluţii. În primul rând, am redobândit încrederea instituţiilor europene faţă de reformele promovate de Guvern, iar acest lucru s-a văzut la Consiliul de Asociere din martie. În al doilea rând, am aprobat Agenda de Asociere Republica Moldova – UE pentru perioada 2017-2019. Alături de instituţiile europene, Guvernul a elaborat un plan care va permite intensificarea procesului de integrare europeană şi transferul mai rapid al apropierii de Europa către cetăţeni. În al treilea rând, am semnat pachetul de documente privind acordarea asistenţei macrofinanciare de 100 milioane de euro. Aceşti bani vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova, la mai multe investiţii şi la crearea de noi locuri de muncă. În plus, este important semnalul de încredere pe care UE îl dă investitorilor străini, care au toate motivele să vină în ţara noastră. În al patrulea rând, UE a aprobat acordarea Republicii Moldova a suportului bugetar direct în valoare de 36,3 milioane de euro pentru cinci programe evaluate. În sfârşit, Summit-ul Parteneriatului Estic a recunoscut aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi a dat semnale încurajatoare pe mai multe aspecte importante pentru ţara noastră, cum ar fi: integrarea în coridoarele de transport europene, reţeaua TEN-T, reducerea tarifelor de roaming şi asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova.
Protejăm direcţia pro-europeană a ţării prin intensificarea implementării Acordului de Asociere – nimic nu ne serveşte mai bine interesele decât ducerea la îndeplinire a programului de reforme. În plus, mizăm pe faptul că majoritatea cetăţenilor sprijină integrarea europeană. Nu cred că vreun politician îşi poate permite să ignore aspiraţia europeană a cetăţenilor ţării noastre.
M.: În mai multe rânduri, aţi vorbit despre rezultatele economice ale guvernării şi despre relaţia cu FMI. Aţi legat aceste evoluţii de crearea de noi locuri de muncă, de investiţii, de creşterea veniturilor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cum au contribuit reformele adoptate la creşterea economică şi ce mesaj aveţi pentru investitori şi pentru mediul de afaceri?
P.F.: Rezultatele şi cifrele să vorbească: avem creştere economică de 3,5-4% estimată pentru acest an. Conform datelor pentru prima jumătate a anului, investiţiile au sporit cu 2,5%; pentru perioada ianuarie – octombrie, avem o creştere de circa 18% a veniturilor bugetare. Fiscul a înregistrat venituri mai mari cu 2,3 miliarde în ultimele 10 luni, adică un plus de 25%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pentru mediul de afaceri am redus cu circa 60% numărul de autorizaţii, permise şi licenţe şi am redus numărul entităţilor cu funcţii de control de 3 ori, de la 58 la 18. Am continuat să sprijinim micii antreprenori prin  programe de tip PARE 1+1, PNAET, Fondul de Garantare a Creditelor, Programul ”Femei în Afaceri”. Am crescut în acelaşi timp atractivitatea Zonelor Economice Libere. Relaţia instituţională foarte bună cu FMI ne-a permis restructurarea sectorului bancar şi consolidarea bazelor creşterii economice.
Investitorii se pot uita și la cifrele macro, la reformele adoptate şi la semnalele de încredere transmise de partenerii internaţionali. Toate evaluările sunt pe plus, iar perspectiva este una pozitivă. Republica Moldova este pregătită pentru mai multe investiţii, atât din partea capitalului autohton, cât şi străin. Există toate motivele pentru a avea încredere în perspectivele de business ale ţării noastre.
M.: Sunteţi în topul celor mai credibili politicieni. V-am ruga să transmiteţi cetăţenilor un mesaj pentru anul 2018?
P.F.: Succesul nostru, individual şi ca naţiune, se bazează pe muncă, încredere şi solidaritate. Doresc un 2018 care să stea sub semnul reuşitei pentru fiecare dintre voi şi pentru Republica Moldova.
(Reporter A. Zara, editor A. Răileanu)