ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

Mircea Rusu: „Dacă aș da timpul înapoi cu 30 de ani, aș demara cea mai radicală și curajoasă reformă în educație”

10:08 | 01.07.2021 Categorie: Interviuri, Comentarii, Evenimente

Interviu cu Mircea Rusu, deputat în primul Parlament ales în mod democratic, semnatar al Declarației de Independență

MOLDPRES: Domnule Rusu, la momentul declanșării restructurării gorbacioviste ați activat în aparatul de partid, apoi ați condus una dintre cele mai importante întreprinderi industriale. Cum vedeați atunci transformările și care a fost poziția Dvs. vis-a vis de mișcarea de eliberare națională?

Mircea Rusu: În acei ani extraordinar de tensionați, dar frumoși, am lucrat în aparatul central al partidului, apoi în calitate de director general la uzina Moldhidromaș, o întreprindere puternică care exporta producția sa în zeci de țări. Vreau din start să spun că necesitatea schimbărilor radicale era înțeleasă de o bună parte din lucrătorii importanți de partid din aparatul central de la Moscova. În Moldova, aparatul de partid era în fond compus din alogeni și basarabeni loiali oricărei puteri. În conducerea superioară erau doar nomenclaturiști  carieriști. Erau și excepții. Aș putea să-i menționez de bine pe Snegur, Țâu, Tampiza... În eșaloanele inferioare exista o nemulțumire mai largă, dar totuși numărul persoanelor cu viziuni democratice era mult mai mic decât cel al conservatorilor. În ce privește mișcarea de eliberare națională. Vreau să vă amintesc că majoritatea deputaților moldoveni, inclusiv comuniști și agrarieni, au votat tricolorul, independența, au condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Mai târziu, ruptura dintre democrați și agrocomuniști s-a produs din cauza intereselor economice.

MOLDPRES: Apropo, organizația de partid din Moldova, în disputa echipei reformatoare a lui Gorbaciov împotriva echipei conservatoare a lui Ligaciov, se pare că era de partea celor anti-restructurare.

M.R.: Exact. Am avut una din puținele organizații care au promovat activ ideile cunoscutei Nina Andreeva, care propunea revenirea la stalinism. Amintesc că Gorbaciov la acel moment lipsea din țară și de acest lucru s-au folosit conservatorii. Până la urmă ne-am ales cu rușinea, deoarece la revenirea lui Gorbaciov, Biroul Comitetului Central a condamnat campania de reabilitare a stalinismului. A urmat arestarea odiosului secretar doi al PCM, Victor Smirnov, pentru anumite fărădelegi comise în republicile Asiei Centrale. Venirea lui Lucinschi a fost dictată de nemulțumirea lui Gorbaciov față de activitatea lui Semion Grosu, dar și de amploarea uriașă pe care o căpătase mișcarea de eliberare națională. Moscova miza pe flexibilitatea și hâtrenia lui Petru Lucinschi pentru a stopa anumite procese.

MOLDPRES: Dincolo de politizarea excesivă a tuturor chestiunilor din primul Parlament, Dvs. reprezentați blocul economic. Cum s-a putut evita prăbușirea atât de spectaculoasă a economiei și dezastrul ce a urmat?

M.R.: Economia sovietică era una extrem de centralizată și bazată pe falitul principiu al planificării totale. Semne că sistemul economic sovietic era pe moarte apăruse încă la începutul anilor 80. Andropov a încercat să salveze regimul prin metode staliniste, însă acest efort era ingrat. Gorbaciov a pornit pe calea NEP-ului, prin cooperative și alte forme de organizare a producerii, însă criza era prea profundă și cerea schimbări radicale. Să nu uităm că exista și o serioasă criză politică. Moscova n-a așteptat o reacție atât de radicală a republicilor unionale și o tendință atât de puternică de separare de URSS. Spre sfârșitul anului 1989 era clar că URSS nu mai poate fi salvată și atunci au început procesele de dezintegrare a sistemului economic unic. Nomenclatura de partid mai descurcăreață și-a schimbat titulatura din partocrați în etnocrați și a demarat procesele de privatizare așa cum o înțelegeau și o doreau ei. N-au început, cum și era normal, cu privatizarea contra bani a micilor întreprinderi din zona serviciilor, ci s-au aventurat în privatizarea contra bonuri de hârtie a întreprinderilor strategice. Rezultatul a fost unul previzibil. O mare parte din întreprinderi au falimentat, iar potențialul rămas a nimerit, de regulă, în mâinile șmecherilor, deveniți peste noapte noii îmbogățiți ai Moldovei. Foarte puține întreprinderi și-au păstrat profilul și locurile de muncă.

MOLDPRES: Și cum trebuia de procedat în cazul întreprinderilor strategice?

M.R.: Formatul acestui interviu nu-mi permite să vorbesc desfășurat la această temă. Un lucru trebuie totuși de menționat. Am avut întreprinderi care prezentau interes pentru investitori străini. Nu erau multe, dar fiind restructurate și înzestrate cu tehnologii moderne, ele puteau constitui osatura industriei naționale. Și, în consecință, povara de pe umerii agricultorilor nu era așa de grea. Dar sunt nevoit să recunosc că, în anii 90, faptul că un străin preia o întreprindere era calificat de aproape toți ca o vânzare de țară. Așa era mentalitatea colectivă la acel moment. De parcă uzina nu rămânea tot în Moldova, nu oferea moldovenilor locuri de muncă și nu tot în bugetul Moldovei erau transferate impozitele. Dar este un adevăr crud: erau foarte mulți deputați naivi și intoxicați cu ideologia din trecut.

MOLDPRES: Dar în agricultură până la urmă tot s-a ales praful din ramurile bazate pe tehnologii moderne?

M.R.: În agricultură totul a fost făcut intenționat. Scopul reformei agrare trebuia să fie împroprietărirea țăranului și edificarea unei agriculturi avansate, indiferent de formele de organizare.

Agrarienii, care dominau primul Parlament, au avut scopul la prima etapă să compromită reforma, apoi să revină sub altă formă la orânduirea colhoznică de tip feudal. Ei au tergiversat reforma la nesfârșit. Comunistul Voronin deseori se lamentează, învinuind guvernul SUA că a ajutat la implementarea programului Pământ, numindu-l Mormânt. Este o adevărată batjocură din partea părintelui capitalismului sălbatic din Moldova față de ajutorul sincer acordat de americani, care au achitat din banii contribuabililor lor lucrările cadastrale destul de scumpe și au oferit cetățenilor titluri de proprietate. SUA n-a intervenit în nici un fel în formele de organizare în agricultură, n-a pledat pentru fărâmițarea terenurilor. Ei au oferit țăranilor titlul de proprietate pentru pământ. Restul au făcut-o ai noștri.  

O altă injustiție la adresa țăranilor a fost nerecunoașterea la prima etapă a dreptului de vânzare a pământului. Această diversiune a tărăgănat cu cel puțin 10 ani procesul de consolidare a terenurilor, care ar fi putut activa în baza tehnologiilor moderne.

MOLDPRES: De ce am rămas atât de mult în urmă față de Țările Baltice, care tot din URSS vin?

M.R.: În primul rând, Țările Baltice au avut un cu totul alt statut, decât noi. Anexarea lor de către URSS n-a fost recunoscută niciodată de către Occident. Ei au avut guverne în emigrație și au mai avut și cadre bine  pregătite în toate domeniile. Balticii dintotdeauna au aparținut civilizației occidentale. Să ne amintim de discuțiile asupra Pactului Ribbentrop- Molotov în parlamentul sovietic. Reprezentanții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au apărat foarte competent și profesionist cauza lor. Din partea Moldovei aveam în comisie trei deputați. Druță n-a participat la nici o ședință. Leonida Lari s-a zbătut cât a putut să introducă Basarabia în declarația de condamnare a pactului, însă n-a fost susținută. Iar Grigore Eremei a avut tupeul să declare de la tribuna centrală că Pactul Ribbentrop-Molotov n-are nicio tangență cu Basarabia. Iată rezultatul diferențelor civilizaționale și iată cauza rătăcirii noastre timp de trei decenii în hoție și primitivism. N-am avut capacitatea în acești ani să articulăm clar și pentru totdeauna cine suntem, ce limbă vorbim, unde dorim să ajungem, ce valori împărtășim. În apa tulbure creată de ignoranță se fură miliarde, se lezează interesele fundamentale ale cetățeanului, se promovează servilismul, lipsa de educație și lăcomia.

MOLDPRES: Dacă am putea da timpul înapoi cu 30 de ani, cu ce ați începe?

M.R.: Aș demara cea mai radicală și curajoasă reformă în educație. Nu aș pregăti oameni informați după manuale învechite și care disciplinat reproduc texte transmise de profesori. Aș pregăti tineri liberi și fericiți, care își aleg conștient rostul în viață. Urmăriți cu atenție reformele educației într-un șir de țări și vedeți ce rezultate economice impresionante au.  

MOLDPRES: Domnule Rusu, vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu și vă felicităm anticipat cu ocazia împlinirii a trei decenii de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!