Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: „Pădurea Domnească”, perlă eco-turistică îmbrăţişată de râul Prut

"Pădurea Domnească" este cea mai mare rezervație, ca suprafață, din Republica Moldova  (5920 de hectare) și include mai multe puncte de atracție turistică din nordul țării: Cheile Butești, Stânca Mare, Suta de Movile, Zimbrăria, Stejarii seculari, Țara Bâtlanilor, Pensiunea eco-turistică "La Fontal" care este un punct de relaxare a turiștilor. Cea mai importantă atracție rămâne însă a fi Zimbrăria, care în prezent are şapte mamifere.

Rezervaţia "Pădurea Domnească"  a fost creată la 2 iulie 1993, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, cu scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de mlaştini situate în sectorul de mijloc al râului Prut, conservării şi regenerării speciilor rare de plante şi animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii ecosistemelor de luncă.

Oază de peisaje şi mistere geografice

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul ocupat de vegetaţia forestieră a rezervaţiei „Pădurea Domnească”  aparţine Platoului Moldovenesc de nord-vest şi este localizat în zona cursului de mijloc al râului Prut şi afluentului său Camenca, de la satul Branişte la nord, până la Pruteni la sud; spre vest este limitat de râul Prut, iar spre est - de zona de recife Buteşti- Cobani şi mai la sud, de terasele râului Prut din preajma estică a satelor Viişoara şi Pruteni

În prezent, teritoriul, după particularităţile geomorfologice, se identifică cu Câmpia aluvială a Prutului de Mijloc. La alcătuirea lui iau parte terasele Prutului şi elemente ale reliefului actual: lunca şi versantul stâng al văii Prutului şi cumpenele de apă.

Circa cinci mii de hectare acoperite cu păduri

În funcţie de gradul de inundaţie şi aluviuni se evedinţiază patru asociaţii vegetale de luncă: stejărişuri, plopişuri, salcişuri, răhitişuri. Stejărişurile ocupă suprafaţa de 1471,4 ha (26%), cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53-60. Sălcişurile ocupă 455,6 ha. Sunt răspândite de-a lungul albiei Prutului şi pe alocuri în gârle. S-au format pe soluri tinere, preponderent nisipoase şi nisipo-lutoase. Plopişurile ocupă 1081,6 ha. Comunităţile de plop s-au format pe locuri puţin mai ridicate decât sălcişurile şi reprezintă o formă de tranziţie de la sălcişuri la stejărişuri de luncă. Răchitişurile ocupă mici suprafeţe în zona de contact a spaţiului terestru cu apele râului Prut şi s-au format pe soluri tinere, nisipoase în condiţii umede şi foarte umede.

Este notabil că flora rezervaţiei prezintă un număr de circa 31 specii de plante rare dintre care 12 specii de plante incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, 19 specii de plante cu diferit grad de periclitare incluse în UICN Red List Categories.

Zimbrul - regele Pădurii Domneşti

Fauna Rezervaţiei "Pădurea Domnească" este bogată şi variată. Ea este alcătuită din 47 specii de mamifere, 15 specii de reptile şi amfibieni şi 159 specii de păsări, din care 21 de specii sunt introduse în categoria speciilor rare de animale.

O importanță majoră în rezervaţie îl au zimbrii. În baza  acordului interstatal dintre conducerea Republicii Moldova şi Polonia, în anul 2005 a fost primită decizia de a reaclimatiza zimbrul în ţara noastră. Ca urmare, pe 19 august 2005, în rezervaţie au fost aduşi trei zimbri (un mascul şi două femele) din două rezervaţii ale Poloniei.

Condiţiile de întreţinere a zimbrilor în rezervaţie au fost create în conformitate cu "Strategiia de conservare a Zimbrului Eoropean" a Fondului Mondial al Naturii (WWF) cu recomandările Institutului de Zoologie  al Academiei de Ştiinţe, Ministerului Ecologiei, Serviciului Veterinar al Ministerului Agriculturii.

În prezent, pe teritoriul rezervaţiei se află cinci zimbri.

Turism: "Pe un picior de plai, pe-o gură de rai"

Rezervaţia „Pădurea Domnească", împreună cu Consiliul raional Glodeni, în anul 2008 au iniţiat traseul turistic "Pe un picior de plai pe-o gură de rai" care este vizitat de turişti din diferite ţări ale lumii.

Anual, rezervaţia este vizitată de circa 6-7 mii de turişti,  elevi ai şcolilor şi studenţi ai instituţiilor de învăţământ superior, în special facultăţile de geografie, biologie, silvicultură, care îşi desfășoară practica de teren pe teritoriul rezervaţiei.

Rezervaţia include obiecte de valoare unicală din zona Prutului de Mijloc care sunt introduse în diferite categorii al ariilor naturale protejate de stat. Este vorba de Rezervaţia peisagistică  Suta de Movile; Defileul Cheile Buteştiului; Reciful coralier Cobani; Reciful Stânca Mare; Colonia de Stârci Ţara Bâtlanilor; Stejarii seculari.

Rezervaţia peisagistică Suta de Movile este un fenomen unic în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Reprezintă o porţiune a traseurilor râului Prut cu o suprafaţă  de peste 1600 hectare, acoperite cu peste 3500 de movile de diferite forme cu o înălţime de peste 30 m şi cu o lungime de la zeci până la sute de metri. Teritoriul dintre movile este completat de zeci de lacuri pitoreşti, izvoare cu apă cristalină. Şi până azi originea movilelor rămâne, deocamdată, o enigmă.

Defileul Cheile Buteşti: O poveste în piatra a veţii pe pământ, ce este situată lângă satul Buteşti pe o suprafaţă de 110 ha, râul Camenca sapă un defileu pitoresc prin şirul de toltre. Dintre ele se remarcă  Uriaşul, cu lungimea de peste 2000 metri, lăţimea de 125 metri  şi înălţimea de 40 metri. Înconjurat din trei părţi de Camenca şi de afluentul său Camencuţa, stânca este străpunsă de grote şi peșteri care au servit drept adăpost pentru animale în perioada glaciară şi pentru om în perioada preistorică. În peșterile de aici au fost descoperite fosile de urşi de cavernă, tigri, lei, mamut, zimbri.

Reciful Stînca Mare o fortăreaţă a naturii. Este cel mai sudic recif reprezentativ din Brâul Coralier al Prutului de Mijloc. Este situat la sud de satul Cobani, având o lungime de peste 1000 metri, lăţimea 100m şi înălţimea relativ 40 m. Râuleţul Camenca îmbrățișează reciful din trei părţi. Această "fortăreaţă" naturală a fost populată de oameni în epoca de piatră.  În prezent, aici şi-au găsit refugiul plante de stepă primară, animale rare. A fost salvată de distrugere în 1988, prin intervenţia ecologiştilor.

Colonia de stârci Ţara Bâtlanilor -  împărăție a păsărilor, este o colonie unică de păsări de baltă ce cuibăresc pe stejari. Se află pe teritoriul rezervaţiei în apropiere de satul Balatina. Colonia reprezintă peste 1000 de exemplare formate din stârcul cenuşiu (Aedea cinerea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egreta garzetta).

Stejarii seculari, cronicarii verzi ai istoriei noastre. Se află pe teritoriul rezervaţiei în apropiere de satul Moara Domnească. Reprezintă câteva parcele cu o suprafaţă totală de 123 ha cu stejari seculari, ce depăşesc vârsta de peste 250 de ani, unii din ei atingând şi recordul la înălţime de peste 35 m. Această grupare de arbori seculari arată istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre.

Cor. Lilia Grubîi