O expoziție foto și video a fost inaugurată la un muzeu din capitală

Chişinău, 20 ian. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost inaugurată astăzi expoziția foto și video a artistului Ștefan Rusu cu genericul „Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru Cartea Roșie a arhitecturii moderniste”, informează MOLDPRES.
În debutul manifestării, directorul instituției, Tudor Zbârnea a menționat că expoziția este rezultatul unei cercetări în cadrul proiectului „Modernități insulare” axată pe arhitectura socialistă din Asia Centrală și Europa de Est și include o serie de imagini cu plante endemice, juxtapuse cu arhitectura modernistă. Expoziția conține, de asemenea, documentarul „Întoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze” realizate în perioada șederii în Asia Centrală și a mai multor călătorii de cercetare în Tadjikistan și Kârgâzstan între 2013-2019. ”Pentru noi această o expoziție este un experiment”, a precizat Tudor Zbârnea.
La rândul său, Ștefan Rusu a afirmat că în ultimele decenii, concepte precum specii rare și pe cale de dispariție, conservarea biodiversității, protecția florei și faunei, sunt folosite tot mai frecvent în discursul public. Una dintre formele de conservare a biodiversității în Uniunea Sovietică a fost includerea lor în Cartea Roșie. Cartea Roșie a URSS-ului a apărut în 1974, iar prima ediție a fost publicată în 1978, și includea specii de plante rare. Printre acestea se regăseau și speciile de pe teritoriile Kârgâzstanului, Tadjikistanului și a Republicii Moldova. Ultima ediție a Cărții Roșii a fost tipărită în 1985. De atunci, cu puține excepții, lista plantelor rare nu a fost revizuită, iar Cartea Roșie nu a fost republicată.
Potrivit sursei citate, flora și fauna din Kârgâzstan și Tadjikistan sunt încă incomplet explorate, iar multe plante rare nu au fost mediatizate. Unele dintre ele au zone de răspândire restrânse, fiind limitate la câteva lanțuri muntoase sau chiar mici văi. 
”Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de dispariție cu arhitectura din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M. Frunze - o clădire în stil modernist din Bișkek, proiectată de arhitecții G. Kutateladze și Y.Karikh în 1967. Muzeul deține un impresionant herbar (circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze în timpul adolescentei sale. Herbarul pe care îl regăsim în videoul „Frunze” este o referință poetică la cariera neîmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața științelor naturale. Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii moderniste precum muzeul dedicat lui M. Frunze, dar și a altor clădiri remarcabile din Bișkek este subiectul documentarului „Întoarcerea din viitor”, a mai spus Ștefan Rusu
Expoziția a fost concepută pentru Trieste Contemporanea, Italia unde a fost produsă și prezentată în 2021. Ștefan Rusu este născut la Cîietu, Cantemir, astăzi raionul Comrat, în 1964. Este curatorul a mai multor expoziții, editor, artist vizual și producător de filme.
Expoziția va fi deschisă până la 20 februarie.