ro

 

Cultură
09 Septembrie, 2026 / 06:06
/ 13 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Petre Ștefănucă, cercetătorul care a valorificat patrimoniul cultural al Basarabiei

Folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog, Petre Ștefănucă rămâne una dintre personalitățile de referință ale cercetării patrimoniului cultural din Basarabia. Activitatea sa științifică a fost întreruptă de represiunea sovietică, după ce a fost arestat de NKVD și condamnat la detenție în Gulag, unde și-a pierdut viața.

Petre Ștefănucă s-a născut la 14 noiembrie 1906, la Ialoveni. În anul 1932 a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București, iar ulterior și-a dedicat activitatea cercetării folclorului, etnografiei, dialectologiei și sociologiei satului basarabean.

Între anii 1936 și 1940 a fost director al filialei basarabene a Institutului Social Român, fondat de Dimitrie Gusti. În această calitate a coordonat și a participat la cercetări de teren, contribuind la documentarea tradițiilor, obiceiurilor, graiurilor și modului de viață din satele Basarabiei, lăsând o moștenire valoroasă pentru studiul patrimoniului cultural românesc.

Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, destinul savantului a fost marcat de represiunile regimului sovietic. La 10 noiembrie 1941, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind acuzat, printre altele, că a sprijinit refugiații veniți din regiunea transnistreană în perioada interbelică și că manifesta o puternică identitate românească.

Prin sentința din 13 aprilie 1942, acesta a fost condamnat la pedeapsa capitală și la confiscarea averii. Ulterior, la cererea sa, Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești a înlocuit pedeapsa cu moartea cu zece ani de detenție în Gulag. Petre Ștefănucă a murit la 12 iulie 1942 într-un lagăr din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Tătară.

Dosarul său de urmărire și condamnare se păstrează la Agenția Națională a Arhivelor și poate fi consultat de public (Fond R-3401, inventar 1, dosar 10108).

Contribuția lui Petre Ștefănucă este recunoscută și astăzi. Un liceu, biblioteca publică și o stradă din Ialoveni îi poartă numele, iar în anul 2006, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa, Poșta Moldovei a emis un timbru comemorativ dedicat savantului.


 
Ultimele Știri
/ Acum 6 zile

Bookfest Chișinău și-a deschis ediția 2026. Cititorii sunt așteptați timp de cinci zile la sărbătoarea cărții

/ Acum 6 zile

GALERIE FOTO // Start Bookfest Chişinău. 30 de edituri şi zeci de evenimente culturale

/ Acum 7 zile

Bookfest Chișinău 2026: cinci zile dedicate cărții, autorilor și dialogului cultural

/ Acum 7 zile

Spectacolul „Dosarele Siberiei”, la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan: „Memoria victimelor represiunilor totalitare aparține întregii Europe”

/ Acum 7 zile

Congresul Mondial al Eminescologilor, la a XV-a ediție. Ministrul Dan Suruceanu: „Un spațiu în care descoperim operele care nu încetează să ne vorbească”

/ 31 August, 2026

Teatrul, punte spre Europa. Regizorul Petru Hadârcă: „Dacă ar vedea acum Grigore Vieru de câte ori trecem Prutul...”

/ 31 August, 2026

Spectacolul „Dosarele Siberiei”, prezentat astăzi la Palatul Cotroceni

/ 31 August, 2026

FOTO // Publicații rare dedicate lui Grigore Vieru, donate Bibliotecii Parlamentului de fiul poetului

/ 31 August, 2026

Consiliul Academic Român reafirmă rolul limbii române în păstrarea identității și unității. Declarația de la Chișinău

/ 31 August, 2026

Scriitorul și pedagogul Aurelian Silvestru – o viață între lupta pentru limba română și educația generațiilor

/ 31 August, 2026

VIDEO // Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, recită în limba română o poezie scrisă de fiica sa

/ 31 August, 2026

Ziua Limbii Române, sărbătorită la Chișinău prin Marea Dictare Națională și evenimente culturale

/ 30 August, 2026

FOTO // Ziua Limbii Române unește simbolic Republica Moldova, România și Ucraina. Sărbătoarea, marcată în premieră la Cernăuți

/ 30 August, 2026

BTA: Producția „Bacantele” de Euripide, în regia lui Javor Gardev, revine la Atena cu un spectacol la Teatrul Lycabettus