Scriitorii din Republica Moldova și cei din România cer transformarea ideii de unire în prioritate națională

Scriitorii din Republica Moldova și cei din România salută declarațiile președinților Maia Sandu și Nicușor Dan privind perspectiva reunificării. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Uniunea Scriitorilor din România au transmis un comunicat comun în care au pledat pentru transformarea acestui subiect într-o prioritate națională, susținută pe ambele maluri ale Prutului, transmite MOLDPRES.

Potrivit documentului semnat de președinții celor două uniuni de creație, Teo Chiriac și Varujan Vosganian, unirea Republicii Moldova cu România ar trebui tratat ca un obiectiv strategic care să fie discutat public și analizat într-un cadru instituțional și profesional amplu.


„Indiferent de opțiunile ideologice, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune”, se arată în comunicat, unde este subliniată ideea unei identități naționale împărtășite.


Cele două uniuni consideră că este necesară trecerea „de la declarații de intenții la fapte concrete”, prin elaborarea unui scenariu realist privind o eventuală reunificare, din perspective politice, juridice, economice, educaționale și culturale. În acest sens, este propusă constituirea unui grup de experți din România și Republica Moldova care să analizeze impactul și pașii unui asemenea proces.

În comunicat sunt evocate și declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, care a subliniat într-un interviu că o eventuală decizie privind unirea aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și ar putea reprezenta o formă de integrare europeană accelerată.

De asemenea, este menționată poziția președintelui României, care a afirmat că statul român rămâne deschis unei eventuale reunificări, în conformitate cu voința exprimată democratic de cetățenii Republicii Moldova.

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova afirmă că primesc „cu speranță” aceste declarații și reamintesc rolul istoric al scriitorilor și intelectualilor în susținerea idealului unirii, de la Unirea din 1859 și Marea Unire din 1918 până la rezistența culturală din perioada sovietică și afirmarea identității românești în Republica Moldova.

Potrivit Agerpres, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat pe 23 februarie un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău, prin adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.


„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, foruri supreme de consacrare a valorilor intelectuale românești, vă adresează prezentul Apel privind modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcționării optime a instituției fondate la București în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău. Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc și consecvent de apropiere instituțională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declarația comună din 30 decembrie 2025 și prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naționale”, se propune în documentul semnat de președinții celor două foruri la acel moment.


Cele două instituții subliniază că reîntregirea spirituală, culturală și științifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unități politice viitoare, semnatarii considerând că „momentul este unul istoric”, amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocația unității românilor, printre membrii fondatori aflându-se și trei personalități din Basarabia.


„În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chișinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituțională, care pregătește temelia unei unități durabile, construite prin educație, știință și cultură. Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică și un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susține și adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chișinău. Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înființare, cea mai importantă instituție a științei, culturii și creației intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia. De aceea, este firesc ca oamenii de știință și de creație din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală și de cercetare care este Academia Română”, se mai arată în apel.