Două vinării subterane din Moldova, potențiale obiective în Patrimoniul Mondial UNESCO. Sergiu Prodan:„Avem șanse mari să fim înscriși până în 2030”

Vinăriile Cricova și Mileștii Mici ar putea deveni primele obiective construite din Republica Moldova incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat în cadrul emisiunii „Pe față” la Moldova 1, că țara își propune să promoveze aceste vinării unice până în 2030, alături de alte inițiative culturale aflate în pregătire. Solicitat de MOLDPRES, ministrul a menționat că Republica Moldova își propune să înscrise în patrimoniu aceste obiective până în 2030, informează MOLDPRES.


„În primul rând, vorbim despre înregistrarea în Patrimoniul Mondial a primului proiect de monumente construite sau materiale. Până acum, avem doar elemente de patrimoniu imaterial, și doar împreună cu alte țări. Ne propunem, așadar, să înscriem în lista Patrimoniului Mondial vinăria de la Cricova și pe cea de la Mileștii Mici. Aceste două vinării sunt unicale, iar oamenii rămân cu adevărat impresionați de acest fenomen.


 Totodată, ministrul a menționat o colaborare cu Principatul Monaco privind conservarea soiurilor de viței-de-vie autohtone nealtoite.


„Vițele-de-vie autohtone trebuie să fie păstrate, ca să știm întotdeauna de unde am pornit. Pentru că, din punct de vedere agricol, performanța înseamnă, de fapt, altoi, cultură. Dar iată de unde a pornit această cultură – trebuie să păstrăm acest lucru. Monaco este interesat să aibp un dosar comun cu Republica Moldova, ca să înregistrăm aceste vițe-de-vie autentice, cea care a stat la baza vinificației în Republica Moldova”.


Un alt proiect important menționat de Sergiu Prodan este dosarul comun cu Ucraina și România privind cultura Cucuteni-Tripolie.


„Avem o înțelegere cu Ucraina și România privind dosarul Cucuteni–Tripolie. Este un dosar extrem de greu, dar foarte important. Cele mai valoroase vestigii se află în Ucraina și România, însă o parte semnificativă există și în Republica Moldova. Propunerea Ucrainei este ca Moldova să fie țara lider în acest dosar. Un prim pas va fi întâlnirea celor trei miniștri ai culturii în luna septembrie, la Chișinău, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, când vom decide lansarea oficială a dosarului comun. Sper ca la această întâlnire să participe și doamna ministru Lina Mendoni din Grecia, care și-a manifestat interesul și disponibilitatea de a ne susține în eforturile de conservare a patrimoniului”.


 Pe lista proiectelor culturale se află și un dosar pentru includerea desertului tradițional „baba neagră” în patrimoniul imaterial UNESCO.


„E foarte mult de lucru ca să înregistrăm, inclusiv pe patrimoniul imaterial. Noi vorbim de baba neagră, dar aici e foarte mult de studiat, pentru că, de fapt, cumva rădăcinile merg în cultura slavă. Aici oamenii de știință trebuie să facă o analiză, dar, ar fi o realizare foarte mare”.


Republica Moldova a ratificat Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural în 2002 și are înscris în Lista Patrimoniului Mondial un singur monument: punctul geodezic de la Rudi, element al Arcul Struve, raionul Soroca. Acesta face parte dintr-un sistem internațional de puncte geodezice și este apreciat pentru valoarea sa științifică și culturală.În plus, Moldova are două obiective în lista de examinare: Cernoziomurile din stepa Bălțiului, un ecosistem natural valoros, și Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi, un sit important istoric și cultural.