8 Martie. Drepturile femeilor: regres, revolte şi speranţe

Paris, 8 mar. /MOLDPRES/. Drepturile femeilor se confruntă cu regrese în întreaga lume, iar în acest context persoane anonime şi activişti pentru drepturile omului se mobilizează pentru a lupta împotriva discriminării şi a violenţei de gen, consemnează AFP într-un articol publicat cu ocazia marcării pe 8 martie a Zilei Internaţionale a Femeii, citat de Agerpres și MOLDPRES.
- Lupta pentru avort -
Feministele se mobilizează anul acesta mai ales pentru a apăra dreptul la avort, care nu există, este ameninţat sau pus sub semnul întrebării în numeroase ţări.
Exemplu emblematic: decizia istorică a Curţii Supreme a Statelor Unite. Curtea Supremă a anulat în iunie anul trecut hotărârea "Roe v. Wade" din 1973, care garanta dreptul la avort. De atunci, circa 20 de state americane au interzis avortul pe teritoriul lor sau l-au restricţionat sever.
În Europa, acest drept a fost slăbit recent în Ungaria şi Polonia. Rămâne "împiedicat considerabil" în Spania şi Italia, unde numeroşi medici refuză să realizeze întreruperi voluntare ale sarcinii (IVG) din motive de conştiinţă, potrivit colectivului "Avortul în Europa, femeile decid".
În acest context, aceste asociaţii pledează pentru "sanctuarizarea" acestui drept în Franţa, prin înscrierea sa în Constituţie. Un proiect de lege în acest sens se află în dezbatere.
America Latină trece printr-o fază de liberalizare a întreruperii sarcinii. Columbia, de exemplu, la începutul anului 2022, a dezincriminat avortul, autorizându-l până în a 24-a săptămână de sarcină, indiferent de motiv.
- "Bilanţ sumbru" în Afganistan -
Numeroase ONG-uri trag un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea drepturilor femeilor în Afganistan după revenirea la putere a talibanilor în august 2021.
"Bilanţul este sumbru", a subliniat într-un raport recent Amnesty International, care cere comunităţii internaţionale să dezvolte "o strategie solidă şi coordonată" pentru a "pune presiune" asupra actualului regim de la Kabul.
Talibanii au înmulţit măsurile menite să excludă femeile din viaţa publică, în special interzicându-le accesul la anumite locuri de muncă. De asemenea, fetele au fost excluse din colegii şi licee, precum şi din învăţământul superior.
"Femeile care au manifestat în mod paşnic împotriva acestor reguli opresive au fost ameninţate, arestate, închise, torturate", a denunţat Amnesty International.
- Revolta iraniană –
"Femei, viaţă, libertate": femeile se află în centrul unei mişcări de protest fără precedent, care a zguduit Iranul după decesul în septembrie al Mahsei Amini, o tânără kurdă, în vârstă de 22 de ani, care a murit la trei zile după ce a fost arestată de poliţia moravurilor care a acuzat-o că a încălcat codul vestimentar al Republicii Islamice Iran.
Tinere femei s-au aflat în prima linie a mişcării de protest, iar unele dintre ele şi-au scos vălul islamic şi l-au ars într-un semn de sfidare a autorităţilor. Protestele pentru libertatea femeilor s-au transformat treptat într-o mişcare mai amplă împotriva regimului islamic.
Autorităţile "au aplicat cu violenţă coduri vestimentare care discriminează femeile" şi "au recurs la forţa excesivă şi letală împotriva protestatarilor", precizează într-un raport ONG-ul Human Rights Watch.
- Ucraina: război "devastator" pentru femei -
Femeile trăiesc în exil sau se confruntă cu o viaţă cotidiană marcată de violenţă, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Războiul are un "impact devastator" asupra femeilor şi fetelor ucrainene, afirmă organizaţia UN Women, care subliniază într-un raport recent o "creştere alarmantă a violenţei pe bază de gen, a raporturilor sexuale în schimbul hranei (...) şi a căsătoriei minorelor".
ONG-uri au denunţat folosirea violului ca "armă de război" de către forţele ruse. Parlamentul European a condamnat în luna mai această practică.
Cu toate acestea, în pofida războiului, Ucraina a ratificat anul trecut Convenţia de la Istanbul, primul tratat internaţional care stabileşte standarde obligatorii din punct de vedere juridic pentru a preveni violenţa împotriva femeilor.
Literatură, matematică, astronomie: în pofida drepturilor slăbite în unele ţări, femeile continuă să investească şi să răzbată în toate domeniile. Un semn al schimbărilor în societate şi o sursă de inspiraţie pentru cei mai tineri.
Ucraineanca Marina Viazovska a câştigat anul trecut medalia Fields, alături de trei matematicieni. Ea este cea de-a doua femeie care a primit această distincţie de la crearea sa în 1936.
Două femei se numără şi ele printre cei zece laureaţi ai ultimelor premii Nobel: scriitoarea franceză Annie Ernaud a câştigat premiul Nobel pentru Literatură, iar cercetătoarea americană Carolyn Bertozzi a fost recompensată cu premiul Nobel pentru Chimie.
Noua promoţie de astronauţi prezentată de Agenţia Spaţială Europeană include trei bărbaţi şi două femei: Rosemary Coogan, o britanică de 31 de ani, şi Sophie Adenot, o franţuzoaică de 40 de ani.