Rezultate finale ale Recensământului din 2024: BNS a prezentat date privind caracteristicile etnoculturale ale populației

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat astăzi date privind caracteristicile etnoculturale ale populației obținute în urma Recensământului din 2024. Acestea relevă că din totalul persoanelor recenzate, 76,7 la sută s-au declarat moldoveni, iar alți 8% au spus că sunt români. Totodată, ponderea celor care au declarat ca limbi materne  moldovenească și română însumează circa 79,9%. În ceea ce privește religia, 94,3 la sută au afirmat că sunt creștini ortodocși, informează MOLDPRES.

Potrivit BNS, din totalul celor 2,4 milioane de persoane recenzate, 1 milion 848 mii de persoane sau 76,7% s-au declarat moldoveni și 193,2 mii sau 8% - români. Celelalte grupuri etnice reprezentau o pondere de 15,3%, dintre care s-au declarat ucraineni 123,5 mii de persoane (5,1%), ruși 81,6 mii (3,4%), găgăuzi 97,2 mii (4%), bulgari 38,2 mii (1,6%) și romi/țigani 9,3 mii (0,4%). În total, la recensământul din 2024, populația țării și-a declarat apartenența la 185 de etnii.

Comparativ cu recensământul din 2014, s-a constatat creșterea ponderii populației care s-a declarat ca etnie moldoveni (de la 74% la 76,7%), români (de la 6,6% la 8,0%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%). Ponderea ucrainenilor a scăzut de la 6,6% la 5,1%, a rușilor de la 4,1% la 3,4%, găgăuzilor de la 4,3% la 4,0% și a bulgarilor de la 1,8% la 1,6%. 

Limba română și moldovenească însumat a fost declarată de circa 80 la sută din populație

Din populația totală de 2 409,2 mii de persoane, au declarat limba maternă 99,9%, dintre care moldovenească a fost declarată de către 1 441,4 mii persoane (48,1%), română - de 765,8 mii persoane (31,8%), rusă 280 mii persoane (11,6%), găgăuză 87,4 mii persoane (3,6%), ucraineană 71,8 mii persoane (3%), bulgară 28,8 mii persoane (1,2%), romani 7,6 mii persoane (0,3%) și alte limbi însumat 6,1 mii persoane (0,3%).

Per total, cei care au declarat ca limbi materne moldovenească și română însumează circa 79,9%, față de 78,1% în 2014. Față de recensământul din 2014, a scăzut cu 7,4 p.p. ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă maternă (de la 55,5% în 2014 la 48,1% în 2024), în același timp crescând cu 9,2 p.p. ponderea celor care au declarat limba română ca maternă (de la 22,6% la 31,8%). Cu 2 p.p. a crescut și ponderea celor care considerau limba rusă drept limbă maternă, de la 9,6% în 2014 la 11,6% în 2024. În cazul limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară s-a înregistrat o descreștere a ponderii acestora ca limbă maternă declarată, cu 0,9 p.p., 0,3 p.p. și, respectiv, 0,3 p.p.

Comparativ cu recensământul 2014, la recensământul 2024 a crescut ponderea celor care au declarat ca limbă vorbită româna, de la 23,1% la 33,7%, adică cu 10,6 p.p., respectiv a scăzut ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă vorbită de obicei, de la 53,6% la 45,0%, sau cu 8,6 p.p. Ușoară creștere au înregistrat și limbile rusă, de la 14,3% în 2014 la 15,9% în 2024 și romani (țigănească), de la 0,2% la 0,3%, în timp ce limbile ucraineană, găgăuză și bulgară au scăzut ca pondere. 

Majoritatea absolută a cetățenilor se declară ca fiind creștini ortodocși

Datele recensământului mai relevă că majoritatea absolută a populației,  ceea ce înseamnă 2 271,1 mii  de persoane recenzate sau 94,3%, s-au declarat ortodocși. Dintre alte confesiuni religioase mai numeroși erau cei aparținând cultelor neoprotestante, cum ar fi baptiștii (26,2 mii sau 1,1%), penticostalii (12,6 mii sau 0,5%), adventiștii (6,9 mii sau 0,3%), creștinii după Evanghelie (6,3 mii sau 0,3%), precum și Martorii lui Iehova (16,5 mii sau 0,7%).

Alte confesiuni cu ponderi mai însemnate includeau staroverii / biserica ortodoxă rusă de rit vechi (staroobreadțî) (4,0 mii sau 0,2%), catolicii (2,5 mii sau 0,1%) și musulmanii (3,1 mii sau 0,1%). Alte religii însumau 4,7 mii sau 0,2% din populație. Nu aparțineau unei confesiuni religioase 36,8 mii de persoane (1,5%), dintre care 20 mii fără religie, 14,2 mii atei, 2,1 mii agnostici și 0,4 mii liber cugetători.

În comparație cu recensământul din 2014, structura confesională a populației nu a suportat schimbări majore, cu excepția ponderii persoanelor care nu au declarat religia, aceasta fiind în descreștere substanțială - de la 6,4% în 2014 la 0,8% în 2024.

Datele obținute la recensământ, importante pentru a susține procesele decizionale

Directorul BNS, Oleg Cara, a declarat că la recensămintele populației și locuințelor, înregistrarea etniei, limbilor și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. 

Wojciech Paczynski, ofițer de programe în cadrul Delegației UE în Republica Moldova, a subliniat că datele obținute în cadrul recensământului sunt importante pentru a susține procesele decizionale în orice domeniu.


„Recensământul este unul dintre cele mai importante exerciții, care oferă o imagine de ansamblu cu privire la numărul populației și condițiile de trai. Datele obținute sunt importante pentru a susține procesele decizionale în orice domeniu. De exemplu e nevoie de date fiabile pentru investiții în infrastructură, școli, spitale și alte servicii publice”, a afirmat oficialul.


Natalia Plugaru, reprezentantă adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populației (UNFPA Moldova), a declarat că datele obținute în cadrul recensământului vor fi utile pentru diferite instituții și este important ca în baza acestora să fie luate decizii care să îmbunătățească viața oamenilor.


„În spatele fiecărei cifre stau oamenii, istorii de viață, familii. Este important să vedem cum interpretăm aceste date astfel încât să fie luate decizii care să îmbunătățească viața oamenilor”, a punctat Natalia Plugaru.


Recensământul Populației și Locuințelor a fost desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024. În cadrul acestui exercițiu, au fost recenzate circa 2,4 milioane de persoane, care includ atât persoane cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova.

Recensământul se desfășoară o dată la zece ani, fiind o activitate de amploare națională care oferă tabloul demografic complet al țării. Datele colectate în urma recensământului vor oferi informații pentru elaborarea politicilor publice, naționale și locale, necesare pentru dezvoltarea economică și socială a țării.