Liderii UE susţin „zidul anti-drone” în estul Europei

Liderii Uniunii Europene au susţinut miercuri planurile de consolidare a apărării blocului european împotriva dronelor ruseşti, în cadrul reuniunii lor de la Copenhaga, care a avut loc la câteva zile după ce Danemarca s-a confruntat cu incursiuni repetate în spaţiul său aerian ale unor aeronave fără pilot, relatează Reuters, preluat de news.ro și MOLDPRES.

POLITICO scrie că ţările au avut dificultăţi în a găsi poziţii comune cu privire la modul exact în care trebuie să acţioneze. Au persistat divergenţe cu privire la „zidul anti-drone” propus de Comisia Europeană, Franţa şi Germania contestând fezabilitatea acestuia, iar Grecia şi Italia dorind să ştie ce avantaje ar avea flancul sudic al Europei.

Autorităţile europene au acuzat Rusia de încălcări flagrante ale spaţiului aerian al regiunii, inclusiv prin incursiuni recente ale dronelor în Polonia şi ale avioanelor de vânătoare în Estonia.

„Europa trebuie să fie capabilă să se apere”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen după summitul UE. „Trebuie să ne consolidăm producţia de drone şi capacităţile anti-drone, iar acest lucru include crearea unei reţele europene de măsuri anti-drone care să poată proteja şi, desigur, neutraliza intruziunile din exterior”, a punctat Frederiksen.

Incidentele din spaţiul aerian european au evidenţiat modul în care liderii UE au ajuns să considere Rusia o ameninţare majoră la adresa securităţii continentului lor, după invadarea Ucrainei în 2022, şi au accelerat eforturile de consolidare a apărării.

Danemarca nu a precizat pe cine consideră responsabil pentru incidentele din spaţiul său aerian de săptămâna trecută, care au perturbat traficul aerian la mai multe aeroporturi, dar Frederiksen a sugerat că ar putea fi Moscova. Securitatea summitului de la Copenhaga a fost întărită de trupe şi sisteme anti-dronă trimise de alte ţări europene. Iar toate zborurile cu drone deasupra ţării au fost interzise până vineri.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut de mult timp ca Europa să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate şi pentru Ucraina.

„Rusia încearcă să ne testeze. Dar Rusia încearcă, de asemenea, să semene diviziune şi anxietate în societăţile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a cerut luna trecută ceea ce ea a descris ca fiind un zid anti-drone - o reţea de senzori şi arme pentru detectarea, urmărirea şi neutralizarea aeronavelor fără pilot care intră în spaţiul aerian - pentru a proteja flancul estic al Europei. Sugestia ei a venit la doar câteva ore după ce aproximativ 20 de drone ruseşti au intrat în spaţiul aerian polonez, deşi oficialii spun că proiectul era deja în discuţie.

Incursiunea în Polonia a scos la iveală lacunele în capacitatea Europei de a se apăra împotriva dronelor, au declarat oficialii şi analiştii. Forţele NATO au desfăşurat avioane de vânătoare, elicoptere şi un sistem de apărare aeriană Patriot ca răspuns, doborând mai multe drone.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat săptămâna aceasta ideea zidului anti-drone ca fiind „oportună şi necesară”, iar liderii UE şi-au exprimat sprijinul, miercuri, la Copenhaga.

„Rusia va continua şi noi trebuie să fim pregătiţi, trebuie să ne consolidăm pregătirea”, a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo.

Comisia Europeană, organul executiv al UE, nu a elaborat încă un plan detaliat pentru zidul anti-drone, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri şi aspecte practice.

Von der Leyen a declarat că flancul estic al Europei va fi o prioritate, datorită proximităţii sale faţă de Rusia, dar că „zidul anti-drone” va fi conceput ca un scut pentru întregul continent.

Anterior, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că nici frontierele sudice ale Europei nu ar trebui neglijate în contextul concentrării atenţiei asupra flancului estic al UE, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a solicitat o abordare cuprinzătoare a ameninţării reprezentate de drone. „În realitate, avem nevoie de sisteme avansate de avertizare timpurie pentru a anticipa mai bine ameninţările”, a declarat el reporterilor, subliniind, de asemenea, importanţa descurajării prin capacităţi de atac la distanţă lungă.

Rusia a negat orice responsabilitate pentru dronele care au zburat deasupra Danemarcei, a contestat faptul că avioanele sale de vânătoare au intrat în spaţiul aerian estonian şi a declarat că nu a intenţionat să trimită drone în Polonia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat discuţiile Europei despre un zid anti-drone. „Aşa cum a arătat istoria, ridicarea de ziduri este întotdeauna un lucru rău”, a declarat el marţi.

Reuniunea de la Copenhaga a oferit, de asemenea, prima ocazie liderilor celor 27 de ţări ale UE de a dezbate o propunere de utilizare a activelor ruseşti îngheţate în Europa pentru a finanţa un împrumut major către Ucraina. La sosirea la summit, unii lideri şi-au exprimat sprijinul ferm pentru această idee, în timp ce alţii s-au arătat mai precauţi.

Kremlinul a condamnat propunerea ca fiind „un furt pe faţă”.

În plus, vechii adversari au rămas fideli principiilor lor, Ungaria respingând sugestia controversată a lui António Costa, preşedintele Consiliului European, de a renunţa la veto. Preşedintele Consiliului a încercat să modifice regulile UE pentru a găsi o soluţie la opoziţia de lungă durată a Ungariei faţă de aderarea Ucrainei la bloc, dar iniţiativa nu a avut succes.

Budapesta nu a fost singurul oponent: alte ţări erau îngrijorate că, prin modificarea regulilor de aderare, şi-ar limita propria capacitate de a bloca cererile de aderare pe care le consideră problematice.

Şedinţa dedicată apărării a durat cu două ore mai mult decât era prevăzut, lăsând doar puţin timp pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei. Organizatorii au luat în considerare prelungirea discuţiilor până târziu în seară, dar în cele din urmă au decis să încheie discuţiile, potrivit POLITICO.

Liderii se vor reuni la Bruxelles pe 23 octombrie pentru următorul summit, care, potrivit lui Costa, va fi „ziua deciziilor” pentru a stabili modul de utilizare a activelor ruseşti sancţionate pentru Ucraina – unul dintre punctele mai delicate ale discuţiei.

În ceea ce priveşte problema mai largă a apărării, „astăzi am făcut un pas înainte”, consideră Costa.