Monedele din Europa Centrală se depreciază, din cauza COVID-19 şi a aprecierii dolarului
Varşovia, 20 nov. /MOLDPRES/. Zlotul polonez s-a depreciat vineri semnificativ, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii peste 12 ani, pe fondul deprecierii monedelor din Europa Centrală, din cauza temerilor investitorilor privind creşterea numărului de cazuri de COVID-19 şi a presiunilor provocate de aprecierea dolarului, transmite MOLDPRES cu referire la Agerpres și Reuters.
Vineri dimineaţă, zlotul s-a depreciat cu 0,4% faţă de euro, atingând cel mai scăzut nivel din martie 2009, în timp ce forintul ungar şi coroana cehă s-au depreciat fiecare cu 0,6%.
Europa Centrală se confruntă cu o creştere masivă a cazurilor de COVID-19 şi încearcă să majoreze numărul persoanelor vaccinate.
Joi, guvernele din Cehia şi Slovacia au anunţat restricţii mai dure pentru nevaccinaţi, în timp ce Austria este prima ţară din Uniunea Europeană care va reimpune un lockdown total, începând de luni, pentru întreaga populaţie, şi va introduce vaccinarea obligatorie de la 1 februarie 2022, în faţa resurgenţei epidemiei de COVID-19.
Ungaria a raportat vineri 11.289 de noi cazuri de infecţii COVID-19, cel mai ridicat nivel de la debutul pandemiei.
"Există o creştere semnificativă a aversiunii faţă de risc pe plan global, legată de impunerea de restricţii în mai multe ţări europene", a apreciat Mateusz Sutowicz, analist la Bank Millennium.
Dolarul s-a apreciat pentru a patra săptămână consecutiv, ceea ce afectează moneda euro şi reduce apetitul de risc. După câştigurile din ultimele săptămâni, monedele din Europa Centrală se depreciază din nou.
"Este din nou un mix de creştere a cazurilor de COVID-19 şi de apreciere a dolarului", a spus un trader din Praga.
În Ungaria, forintul a ajuns aproape de cel mai redus nivel faţă de euro din ultimele opt lui.
Acţiunile companiei energetice ungare MOL au scăzut vineri cu 2,22%, după ce premierul Viktor Orban a anunţat că în februarie Ungaria va revizui şi posibil va extinde cu trei luni plafonul impus pentru preţurile combustibililor.
În perioada 15 noiembrie - 15 februarie, preţurile la benzină şi motorină nu pot depăşi 480 forinţi (1,30 euro sau 1,54 dolari) pe litru la benzinării, sub preţurile actuale, de peste 500 forinţi, anunţase recent Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban.
"Sperăm că această măsură va ajuta economia şi ar putea de asemenea contribui la reducerea inflaţiei", a declarat Gergely Gulyas, reiterând că Ungaria va continua cu îngheţarea preţurilor cu amănuntul pentru energie, pe fondul creşterii facturilor la energie în Europa.
Datele publicate săptămâna trecută arată că rata anuală a inflaţiei în Ungaria a urcat la 6,5% în octombrie, peste estimări, după o creştere de 30,7% a preţurilor la combustibili, care le-a dus peste nivelul psihologic de 500 forinţi pe litru.
Mark Rutte: NATO dispune de toate opțiunile necesare pentru a răspunde la atacurile hibride ruse
O dronă militară despre care se presupune că este rusească, găsită în Marea Baltică, în largul Poloniei
Parlamentul European își începe sesiunea de toamnă. Starea Uniunii, Ucraina și securitatea Europei, pe agenda eurodeputaților
Donald Trump îi cere Ucrainei să înceteze atacurile asupra producătorilor ruși de motorină
BTA: Bulgaria înăsprește securitatea la obiective strategice și potențial periculoase
Kremlinul nu exclude o reluare a negocierilor trilaterale privind Ucraina în luna octombrie
Canada vrea să devină „membru asociat” al Uniunii Europene
Rusia a atacat sudul Ucrainei. Explozii la Odesa și Nikolaev
Războiul costă Ucraina aproximativ 190 de milioane de dolari pe zi
După strâmtoarea Hormuz, alt coridor important de transport al petrolului din Orientul Mijlociu ar putea fi controlat de Iran prin aliații săi
BTA: Planurile bugetare ale Bulgariei pentru 2027 combină consolidarea fiscală cu măsuri sociale și investiționale
Volodimir Zelenski propune o întâlnire cu Putin la summitul G20 din Miami
Rusia a lovit un bloc de apartamente cu mai multe etaje din Odesa
Camera Reprezentanților din SUA începe examinarea proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei
Sinteza ședinței plenare a Parlamentului din data de 17 septembrie 2026
Igor Grosu, după întrevederile de la Budapesta: „Ungaria susține Republica Moldova în demersurile sale”
Roman Roșca a preluat conducerea Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova
Republica Moldova va aplica standarde internaționale pentru controlul substanțelor folosite pe navele maritime
Cooperarea dintre BNM și BNR va fi consolidată prin proiecte comune
Funcționarea fermelor mici în intravilanul localităților va fi reglementată prin lege
Republica Moldova aderă la o convenție din domeniul protecției mediului marin
VIDEO // Un motociclist fără permis a ajuns la spital după ce a ignorat somația polițiștilor și a provocat un accident la Chișinău
Calea Ferată din Moldova va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni. Noua entitate se va numi „CFM-Infra”
Președintele Parlamentului explică necesitatea creării „Moldova Project”: „Trebuie să concentrăm expertiza într-o singură entitate”
Întrevederea viceprim-ministrului pentru reintegrare cu ambasadoarea Suediei
Premierul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu Directorul BERD pentru Ucraina și Moldova, Arvid Tuerkner
Votat în prima lectură: Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată până la sfârșitul anului 2026
Facturile pentru consumul de gaze naturale din luna august, remise către cetățeni
Centrul pentru adolescenți cu autism și boli rare din municipiul Chișinău va fi renovat
Mircea Eșanu pleacă de la ASP pentru a conduce „Moldova Project”: „O oportunitate de a contribui la proiecte ce vor schimba țara și felul în care aceasta este ancorată în infrastructura europeană”