Ursula von der Leyen, discuție la telefon cu Donald Trump: „Putin trebuie să vină la masa negocierilor”

Președintele rus Vladimir Putin 'trebuie să vină la masa negocierilor', a afirmat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump după bombardamentul masiv cu rachete și drone efectuat noaptea trecută de Rusia asupra unor ținte în Ucraina, transmite MOLDPRES cu referire la Agerpres și AFP.



„Trebuie să garantăm o pace justă și durabilă pentru Ucraina și garanții de securitate ferme și credibile”, iar în cadrul acestor garanții „Europa își va asuma deplin partea sa”, a indicat mai departe președinta executivului UE pe rețeaua socială X după discuția cu președintele SUA.



Ea a anunțat că a avut de asemenea o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în urma bombardamentului rusesc, care a afectat de asemenea unele clădirii civile, printre care cea a British Council și a reprezentanței UE la Kiev.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi asupra Ucrainei 598 de drone și 31 de rachete. Apărarea antiaeriană ucraineană afirmă că a reușit să neutralizeze 563 de drone, o rachetă hipersonică Kinjal, șapte rachete balistice Iskander-M și 18 rachete de croazieră Kh-101, dar proiectilele rusești au lovit 13 amplasamente diferite, în timp ce în alte 26 de amplasamente au căzut fragmente din proiectilele doborâte și sunt cel puțin 17 decese.

Ministerul rus al Apărării a precizat la rândul său că a efectuat un atac combinat asupra 'întreprinderilor complexului militar-industrial și bazelor aeriene militare ucrainene' și a asigurat din nou că în astfel de atacuri nu țintește niciodată ținte civile, ci numai ținte militare sau cvasi-militare.

British Council a anunțat că oficiul său de la Kiev a fost „grav avariat” și a publicat o fotografie ce arată clădirea sa cu geamuri sparte și uși smulse de suflul unor explozii survenite în apropiere.

În acest timp, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a susținut că edificiul UE a fost atacat 'deliberat' de Rusia și s-a declarat 'îngrozit' de atac. Ursula von der Leyen, a susținut la rândul ei că două rachete rusești ar fi căzut la circa 50 de metri de respectiva clădire și a anunțat că Bruxelles-ul va prezenta în curând al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Seria de întâlniri la nivel înalt din ultimele două săptămâni impulsionată de Trump nu a condus la rezultate concrete pentru o perspectivă de încetare a războiului ruso-ucrainean, întrucât Rusia este preocupată în primul rând de chestiunile teritoriale, în timp ce Kievul și aliații săi europeni sunt preocupați de garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Or, Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia, care de partea sa respinge orice desfășurare de trupe din țările NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina, iar aliații europeni ai acesteia din urmă o asigură în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul în timp ce insistă în plus să desfășoare trupe de menținere a păcii în Ucraina, deși Rusia se opune.

Donald Trump a declarat vineri că în aproximativ două săptămâni ar trebui să știe dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, în condițiile în care observă o ură imensă între Putin și Zelenski. Trump a promis că va decide în aceste două săptămâni dacă va impune 'sancțiuni masive' Rusiei sau dacă pur și simplu va abandona încercările sale de mediere între Rusia și Ucraina și le va spune acestora că „este lupta voastră”.

El a amenințat marți din nou Rusia cu sancțiuni constând în taxe vamale, dar amenințarea sa acum s-a referit și la Ucraina. Trump a spus astfel că este deschis 'folosirii unui sistem foarte puternic de taxe vamale care să fie foarte costisitor pentru Rusia sau Ucraina' și a adăugat că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”.

Trump i-a reproșat anterior lui Zelenski lipsa de flexibilitate, în timp ce Rusia l-a acuzat pe președintele ucrainean că a respins toate propunerile de compromis, prin urmare nu există deocamdată condiții pentru un summit între Putin și Zelenski, cerut insistent de acesta din urmă, dar și de Trump și de susținătorii europeni ai Ucrainei.

La summitul pe care Trump l-a avut pe 15 august în Alaska cu Putin acesta din urmă a cerut, potrivit Reuters, ca Ucraina să se retragă complet din provinciile Donețk și Lugansk și în schimb Rusia să înghețe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA.

Din punctul de vedere al Moscovei, a explicat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un aranjament pentru garanții de securitate oferite Ucrainei ar trebui să implice statele membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit și Franța, plus eventual alte țări, precum Germania sau Turcia, dar în niciun caz țări exclusiv din rândul membrilor NATO sau ai susținătorilor Ucrainei.