Alexandru Tănase: „Protestele din 7 aprilie 2009 au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea vechii nomenclaturi”

Protestele din 7 aprilie 2009 au condus la schimbarea generației politice și lansarea unor noi proiecte de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv cel de aderare la Uniunea Europeană, consideră ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care a fost martor ocular al acelor evenimente, aflându-se în piață. Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES, Tănase a subliniat că, deși și astăzi, după 17 ani, „nu s-a aflat adevărul” și multe aspecte rămân neclare – cine s-a aflat în spatele protestelor, cine a ordonat maltratarea tinerilor, cine a organizat provocarea la adresa României – protestele au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea vechii nomenclaturi.

A fost un demers al societății pentru integrarea europeană? Puțin probabil, afirmă analistul. Oamenii erau obosiți de un sistem „arhaic”, „represiv”, care nu putea oferi nimic societății.

„Nu s-a mai aflat adevărul despre acele evenimente” 



Alexandru Tănase, analist politic: „La o distanță de atâția ani de zile, putem univoc afirma că nu s-a mai aflat până la urmă adevărul despre acele evenimente, așa că nu am aflat cine au fost cei care au organizat aceste evenimente, aceste provocări.

Cine au fost acele persoane care au stat în spatele provocării organizate împotriva României, mă refer la arborarea hărții României Mari pe frontispiciul Parlamentului, care mai apoi a generat expulzarea ambasadorului României de la Chișinău.

Nu este clar până în ziua de astăzi cine a dat ordinele polițiștilor pentru a maltrata tinerii în acea noapte, cu alte cuvinte, suntem exact unde eram în 2009. Absolut nimic nu s-a mișcat din loc în acest sens.


	
FOTO // 17 ani de la 7 aprilie 2009: Protestele care au schimbat vectorul de dezvoltare a țării, încă pline de necunoscute


„Schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea vechii nomenclaturi”

Din punct de vedere practic, evenimentele acestea sigur că au avut un efect revoluționar. Evenimentele din 7 aprilie au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea de la putere a Partidului Comuniștilor, înlăturarea vechii nomenclaturi agrariene și comuniste și lansarea pe piața politică a unei noi generații de politicieni. În sensul acesta, cred că aceste două dimensiuni sunt cele mai relevante.

Din ce cauză nu s-a ajuns la claritate, nu avem răspunsul la întrebări; probabil e o chestiune obiectivă. Nu cred că vom găsi în istoria omenirii anumite evenimente revoluționare unde ar fi fost posibil să se ofere răspunsuri exhaustive. Să încercăm să vedem câți ani au trecut de la revoluția română și până în ziua de astăzi: nu avem claritate la acest subiect și multe, multe altele. Astfel, elementul esențial al acestor evenimente constă în faptul că ele au determinat o schimbare de generație în politică.

„Oamenii erau obosiți de sistemul arhaic, represiv”

Nu știu dacă la acea vreme cineva se gândea neapărat la valori europene. Vreau să vă zic că atmosfera anului 2009 a fost una deosebită de cea pe care o avem astăzi. Da, este adevărat, aceste evenimente au permis resetarea mecanismelor de integrare europeană, ceea ce a culminat mai apoi cu semnarea Acordului de Asociere și eliminarea regimului de vize.

Aici, în mod clar, există o legătură cauzală, dar nu cred că atunci când lumea protesta avea neapărat în față un proiect european. Mai degrabă nu era așa. Cel mai probabil, oamenii erau obosiți de sistemul acesta arhaic, represiv, care, era clar că nu putea oferi nimic societății. Simbolul societății era pe atunci polițistul îmbrăcat în negru, de care se temea toată lumea.

Toată lumea își dorea o schimbare, pentru că intrasem într-o fază de stagnare. Două regimuri, două mandate ale comuniștilor au indus țara într-un sistem de stagnare, iar noi ne-am transformat într-o țară închisă - nimeni nu venea încoace, și fără nicio perspectivă. În sensul acesta, 7 aprilie cumva a dinamitat întreaga societate, dar a lansat și o serie de proiecte, printre care și proiectul european.

„Când alegerile au sugerat că lucrurile nu s-au schimbat, societatea a decis să protesteze”

Cât ține de relația cu România, trebuie să ne amintim că, de la preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor și până la plecarea lui, aceasta a fost o guvernare românofobă, profund anti-românească, unde românofobia era un element esențial al politicii de stat. Ei aveau elaborate teorii proprii, incluse în așa-zisa concepție a politicii naționale, unde negau identitatea dintre locuitorii de pe malul stâng și malul drept al Prutului, identitatea etnică, și se vorbea despre o limbă moldovenească distinctă de cea română.

Au fost evenimente de protest împotriva cenzurii la Teleradio-Moldova; era o atmosferă insuportabilă, care nu mai putea continua, și toate aceste elemente au determinat o stare de nemulțumire și de protest.

Atunci când, la 6 aprilie, alegerile au sugerat că lucrurile nu s-au schimbat încă pentru patru-cinci ani înainte, societatea a decis să protesteze.

Da, nu cred că trebuie să calificăm evenimentele din 7 aprilie ca un protest popular clasic, deoarece nu a fost așa. Cu certitudine, în spatele acestor evenimente au fost persoane clare care le-au organizat și le-au ghidat, dar atâta timp cât nu avem claritate la acest aspect – cine au fost acești oameni, de ce până în ziua de astăzi nu avem răspuns la întrebarea cine a maltratat tinerii – cred că suntem în imposibilitatea de a vorbi cu argumente la acest subiect.


	
GALERIE FOTO // Protestele din 7 aprilie 2009, în obiectivul MOLDPRES


Ce a urmat după protestele din 7 aprilie 2009? „Am asistat la două schimbări ale clasei politice”

Noi am asistat la două schimbări ale clasei politice: prima schimbare a fost în 2009, când o nouă generație de oameni a înlăturat Partidul Comunist de la putere, au deschis Republica Moldova și au reașezat-o pe calea europeană pe care mergem și astăzi.

A doua schimbare a fost după cea de-a doua revoluție, care s-a produs în 2018, 2019, 2020, când a fost înlăturat de la putere Partidul Democrat, iar acei oameni care guvernează azi Republica Moldova și nu au fost asociați cu politica au reușit să acceadă la guvernare. Este important ca aceste schimbări să presupună și conținut.

Până la urmă, o simplă schimbare, dacă nu are și un conținut care să permită societății să avanseze înainte, nu cred că are un impact practic, deși nu putem să negăm importanța istorică a acestor evenimente.

Alexandru Tănase, jurist, avocat și politician, a deținut, în perioada 2009–2018, funcția de ministru al Justiției, ulterior a fost președinte al Curții Constituționale, participând la elaborarea și implementarea reformelor după căderea guvernării comuniste. Tănase a fost unul dintre fondatorii Partidului Liberal Democrat din Moldova, care a acces la guvernare în 2009, în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană.