INTERVIU MOLDPRES // Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri: „Reintegrarea graduală în diferite domenii reprezintă calea spre o soluționare durabilă a conflictului transnistrean”

Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și blocajul formatului de negocieri „5+2”, autoritățile de la Chișinău au regândit, pe termen lung, strategia de reintegrare a țării. Aceasta implică un set de acțiuni graduale și un dialog pragmatic în formatul „1+1”, cu accent pe sectorul economic, social, educație și mediu.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a acordat un interviu Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, în care a vorbit despre activitățile de reintegrare a țării, structurate pe module, crearea unui Fond de convergență, destinat creșterii nivelului de trai pe malul stâng al Nistrului, aprovizionarea cu gaze naturale și evoluția procesului de reintegrare în contextul aderării la UE și a unui eventual Acord de pace în Ucraina.

MOLDPRES: Autoritățile de la Chișinău au anunțat că lucrează la o nouă strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, în condițiile în care formatul de negocieri „5+2” nu mai este funcțional și nu poate fi reluat în actualul context regional. În spațiul public se discută despre elaborarea unui Plan de reintegrare. Ne puteți oferi mai multe detalii despre conținutul acestui plan, principalele etape și termenele de implementare?

Valeriu Chiveri: Negocierile cu privire la reglementare, care au avut loc o perioadă îndelungată în formatul „5+2”, nu mai pot avea loc din motive evidente. Actualmente, unicul format de discuții este „1+1”, care include reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului. Această platformă este suficient de relevantă pentru a discuta subiectele de interes pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Viziunea noastră în procesul de reintegrare este bine configurată. Vorbim despre o reintegrare graduală în anumite domenii. În primul rând, este vorba de reintegrarea în domeniul economic.

Am schimbat această abordare după o perioadă îndelungată de negocieri cu privire la soluționarea politică a conflictului, care nu au dat prea multe rezultate. Am considerat că o abordare graduală în diferite domenii ar putea crea anumite condiții pentru reglementarea comprehensivă a acestui conflict și au fost întreprinse acțiuni care ar dinamiza procesul.

Astfel, din 1 ianuarie 2024 au fost introduse taxele vamale, iar recent un grup de deputați a venit cu inițiativa legislativă de a introduce anumite taxe pentru agenții economici din stânga Nistrului, ceea ce ar permite uniformizarea spațiului fiscal și aplicarea normelor legale în domeniul economic pe întreg teritoriul țării.

Cu referire la Planul de reintegrare, acesta este dezvoltat pe module: economic, vamal, fiscal, social, educațional, mediu, energetic și altele. În prezent, suntem într-o fază avansată la modulul economic. Acest plan nu este încă un document aprobat de Guvern, ci se conturează mai curând ca un proces de lucru.

Crearea unui calendar strict pentru procesul de reintegrare este un lucru foarte complicat, spre deosebire de integrarea europeană, unde avem un calendar clar. Eforturile sau succesele în procesul de reintegrare nu depind exclusiv de Guvern, dar și de factori externi foarte importanți, cum ar fi prezența militară ilegală rusă pe teritoriu țării noastre și războiul din Ucraina. Acești factori influențează puternic procesul de reglementare.

În ceea ce privește bugetul, reintegrarea presupune costuri. Acum nu vorbim de un buget strict financiar, ci de necesitatea surselor financiare în funcție de cât de rapid și cât de avansat va fi procesul. Spre exemplu, un calcul aproximativ poate fi făcut pentru domeniul social, raportând volumul fondului asigurărilor sociale la numărul de cetățeni ai Republicii Moldova. Aceasta rămâne însă o analiză macro, utilă pentru comparații internaționale și mai puțin una practică.

De asemenea, regiunea transnistreană are o capacitate de producție care poate acoperi parțial necesitățile sociale, educaționale și de altă natură. Acest lucru înseamnă că nu toate resursele vor veni de pe malul drept sau prin contribuții internaționale.



MOLDPRES: La ultima întrevedere în formatul 1+1, autoritățile de la Chișinău l-au informat pe reprezentantul politic de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, despre intenția de a crea un Fond de convergență. Ce reprezintă mai exact această inițiativă, când ar putea fi implementată și cum este privită de administrația de la Tiraspol?

Valeriu Chiveri: Uniformizarea cadrului legal în domeniul economic și a nivelului de trai de pe ambele maluri ale Nistrului se va realiza prin acumularea fondurilor care ar putea proveni din taxele vamale, precum și din taxele care urmează a fi introduse conform noii inițiative legislative.

Evident, ne dorim foarte mult ca aceste fonduri să fie suplinite prin contribuțiile partenerilor europeni. Ne propunem ca fondurile acumulate să fie utilizate pentru proiecte în domeniul social, care ar putea ridica nivelul de trai și alocațiile sociale la nivelul celor de pe malul drept. O altă prioritate este realizarea proiectelor de infrastructură.

Conform proiectului votat în prima lectură de Parlament, acest fond ar urma să-și înceapă activitatea la 1 august 2026. Astfel, Guvernul, inclusiv cu participarea colegilor din cadrul Biroului Politici de Reintegrare, urmează să elaboreze mecanismul de realizare.

Credem că va fi un proiect suficient de complicat pentru implementare, deoarece urmează a fi realizat într-o regiune pe care nu o controlăm suficient de bine sau nu o controlăm deloc la acest moment, iar capacitățile noastre sunt modeste. Din aceste motive, vom căuta modalități pentru a avansa în subiectele sociale, care ar putea fi realizate relativ mai simplu, urmate de realizarea proiectelor de infrastructură.

Este complicat de spus care ar putea fi bugetul acestui fond. Au fost vehiculate mai multe cifre în spațiul public. Bugetul depinde foarte mult de activitatea comercial-economică, de activitatea agenților economici din stânga Nistrului, precum și de posibilitățile de a desfășura activități de import-export. În funcție de acestea, am putea avea o cifră mai mare sau mai mică.

Trebuie să ținem cont de faptul că situația social-economică din regiune este tot mai dramatică, iar o parte dintre întreprinderi și-au sistat activitatea sau aceasta este foarte limitată. Din acest punct de vedere, anticipăm că volumul fondurilor ar putea fi mult mai modest decât cel prezentat în spațiul public.

Partea transnistreană a respins această inițiativă de la început. Totuși, unele voci au fost mai neutre. Acestea au subliniat că și-ar dori ca procesul să fie realizat prin coordonare cu administrația de la Tiraspol. Nu am ajuns încă la etapa de elaborare a mecanismului, dar, deocamdată, după cum spuneam, reacțiile sunt destul de reticente.



MOLDPRES: Cu referire la domeniul educației, ați propus ca toate școlile moldovenești din stânga Nistrului să treacă la procesul educațional în limba română, începând cu 1 septembrie 2026. În ce condiții ar fi realizabilă această măsură?

Valeriu Chiveri: Este o inițiativă care are la bază adresările mai multor părinți și pedagogi din stânga Nistrului. Deci nu este o ambiție personală a viceprim-ministrului sau a Guvernului Republicii Moldova, dar o inițiativă axată pe interesul părinților care își doresc ca, în cel mai apropiat timp, copiii lor să-și facă studiile în limba maternă.

Acest proces este unul dificil și întâmpină reticențe din partea Tiraspolului. Vom pune în discuție subiectul în cadrul următoarei ședințe în formatul „1+ 1”. Sperăm că partea transnistreană va fi mai înțelegătoare față de cerințele părinților și pedagogilor din regiune.

Este complicat de spus cât de reală este realizarea acestui obiectiv începând cu 1 septembrie. Pentru noi ar fi important ca, cel puțin până la această dată, să avem o decizie de principiu că acest proces ar putea să se deruleze, fapt pentru care lucrăm.

În total, există 26 de instituții de învățământ cu predare în limba moldovenească, în afară de cele opt care au predare în limba română, și mai există un număr de instituții de învățământ ruso-moldovenești. Acum ne gândim, în primul rând, la cele 26 de instituții. Dacă inițiativa va prinde contur, atunci vom încerca să o extindem și în alte instituții.



MOLDPRES: Subiectul aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene rămâne unul actual pe agenda discuțiilor. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele impedimente în garantarea securității energetice a localităților din stânga Nistrului și în ce condiții ar putea fi depășite acestea?

Valeriu Chiveri: Livrările de gaze naturale pentru regiunea transnistreană au loc într-un mod mai puțin transparent. Astfel, condițiile de livrare, cu utilizarea unor plăți venite din Dubai și livrările prin Moldovagaz către Tiraspoltransgaz, nu sunt sustenabile din simplul motiv că acestea pot fi afectate în orice moment de politica de sancțiuni a Uniunii Europene.

Oferta Chișinăului, susținută de UE, este valabilă, așa cum a fost în ianuarie 2025. Aceasta reprezintă un model transparent, însă este condiționat de respectarea drepturilor omului în regiune. Oferta nu este, cel puțin pentru moment, acceptată de Tiraspol.

În anumite situații, actualul model de livrare a gazelor naturale ar putea să nu mai funcționeze, fapt ce va permite revenirea la modelul propus. Indiferent de aceasta, licența pentru livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, prin intermediul Moldovagaz, a fost extinsă pentru trei luni – până pe 30 iunie, iar începând cu luna iulie va trebui să stabilim care va fi modelul aplicabil.

Nu aș exclude că acest lucru ar putea continua pentru o perioadă, din simplul motiv că aplicarea unui nou model ar duce la creșterea prețurilor de achiziție pe piață, fapt care ar provoca majorarea tarifelor pentru beneficiarii finali.

În mare măsură, cetățenii de rând nu ar putea să facă față acestor creșteri. Din acest motiv, ne dorim foarte mult ca o parte din banii acumulați în Fondul de convergență să fie utilizați inclusiv pentru compensații, astfel încât persoanele vulnerabile din regiune să poată depăși șocul trecerii la prețul de piață.

Subiectul se referă, într-o oarecare măsură, și la energie electrică. Atât timp cât gazele naturale sunt livrate la un preț iluzoriu, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică la un preț accesibil pentru cetățeni. În momentul în care gazele naturale vor fi achiziționate la nivelul prețului de piață, lucrurile se vor schimba și atunci, evident, prețul energiei electrice va crește.

MOLDPRES: De asemenea, ați anunțat intenția de a extinde Serviciul unic de urgență 112 în regiunea transnistreană. Când ar putea fi lansate proiectele-pilot la Tighina, Dubăsari sau Râbnița?

Valeriu Chiveri: Am prezentat mai multe inițiative, inclusiv și cea cu Serviciul 112. Am vorbit mai mult despre Tighina, întrucât în această zonă activează poliția moldovenească, iar acoperirea companiilor de telefonie mobilă este suficient de bună pentru a avea legătura cu Serviciul 112.

Realizarea inițiativei ar însemna servicii de calitate în situații de urgență. Din păcate, aceasta nu a fost acceptată de partea transnistreană, chiar dacă reprezintă o componentă socială și de creștere a capacității de reacție a instituțiilor în situații de urgență.

Vom insista în continuare pentru a putea realiza acest proiect pilot la Tighina. Există toate condițiile pentru înfăptuirea acestui deziderat, lipsește doar voința politică din partea celor de la Tiraspol.

Realizarea acestei măsuri nu ar implica costuri suplimentare. Poliția moldovenească își desfășoară activitatea în oraș, iar în anumite situații pompierii și salvatorii noștri deja sunt implicați în diverse acțiuni în zone necontrolate de autoritățile centrale.

La fel, există o cooperare suficient de bună în domeniul medical. Medicii noștri sunt implicați în activități de prestare a serviciilor medicale pentru cetățeni din raioanele de est. Deci, în principiu, nu ar fi necesare fonduri adiționale semnificative. Posibil ar fi nevoie să extindem puțin rețeaua de medici și salvatori în regiune. Termenii de realizare a proiectului este o problemă ce vizează direct voința politică.

Inițiativele noastre, lansate în ultima perioadă, au avut scopul de a presta servicii mai bune pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde locuiesc, pe malul stâng sau pe malul drept al Nistrului. Au fost și inițiative privind oferirea sprijinului pentru reparația drumurilor. În același timp, am propus eliminarea posturilor ilegale instalate în Zona de securitate. În cadrul ultimei ședințe a grupurilor de lucru pentru mediu, care a avut loc săptămâna trecută, am propus sprijin în împădurirea unor sectoare din regiunea transnistreană. Încercăm să venim cu inițiative în toate domeniile, demonstrând intențiile serioase ale Guvernului de la Chișinău pentru reintegrarea țării.

MOLDPRES: În contextul unor eventuale discuții de negociere a păcii dintre Ucraina și Federația Rusă, țara noastră își propune să fie parte a unui pachet de securitate regională sau a unui pachet de reglementare a conflictului transnistrean, care ar viza retragerea trupelor ruse din regiune?

Valeriu Chiveri: Războiul din țara vecină este un factor extern care influențează procesul de reglementare. Pentru noi ar fi important ca un eventual Acord de pace, care se negociază în prezent, să aducă o pace echitabilă și durabilă pentru Ucraina. De asemenea, ne dorim și garanții de securitate care să ofere Ucrainei posibilitatea consolidării acestui Acord de pace.

În condițiile în care aceste două componente ar fi realizate, considerăm că ar putea fi create și anumite condiții pentru reglementarea conflictului transnistrean și pentru retragerea trupelor militare ale Rusiei, dislocate ilegal în regiunea transnistreană.

Nu suntem parte la acest pachet și nici nu promovăm acest obiectiv, din simplul motiv că negocierile de pace în Ucraina sunt complexe, foarte dificile, cu mai multe componente, iar includerea unui subiect adițional, fără participarea reprezentanților Republicii Moldova în negocieri, ar putea genera elemente de reglementare cu anumite implicații pentru Republica Moldova. Promovăm obiectivul de reintegrare a țării fără a fi incluși în acest pachet.



MOLDPRES: Ați avut vizite la Bruxelles și București – parteneri importanți ai Republicii Moldova. Cum văd ei procesul de reintegrare a țării, în contextul aderării la Uniunea Europeană?

Valeriu Chiveri: Noi vedem reglementarea transnistreană și integrarea europeană ca două procese paralele, iar aderarea la UE stimulează, în mod direct, procesul de reintegrare a țării. Sunt două direcții pe care mergem cu viteze și calendare diferite.

Procesul de integrare în UE are un calendar foarte clar și bine definit, pe care Guvernul și instituțiile statului îl respectă. Totodată, procesul de reintegrare este unul complex, iar un calendar fix și foarte clar este imposibil de elaborat.

În cadrul discuțiilor pe care le-am avut la Bruxelles și la București, nu am primit anumite condiționalități din partea UE. Totuși, sper foarte mult ca Uniunea Europeană să aplice elemente creative atunci când vom ajunge să fim pregătiți pentru integrarea europeană.

MOLDPRES: Când va avea loc următoarea reuniune în formatul 1+1 și care va fi agenda întâlnirii? Cum apreciați actualul dialog dintre Chișinău și Tiraspol în cadrul acestui format?

Valeriu Chiveri: Următoarea reuniune ar putea avea loc săptămâna viitoare. Ne propunem să includem în agendă problemele educaționale și de mediu. Tiraspolul va introduce și alte subiecte de discuție.

Formatul „1+ 1” este o platformă importantă și utilă. Chiar dacă nu întotdeauna reușim să realizăm obiectivele propuse, este bine să ne întâlnim, să discutăm și să vedem care ar putea fi subiectele realizabile pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului.

Reuniunea precedentă a avut loc pe 26 februarie, practic la o lună jumătate distanță. Nu cred că trebuie să forțăm calendarul acestor reuniuni. Este necesar să ne convocăm în ședințe în funcție de subiectele de pe agendă. Totuși, nu cred că ar trebui să existe și pauze foarte mari, așa cum a fost în trecut, când reuniunile aveau loc după pauze îndelungate, uneori de un an și jumătate.

Nu aș putea spune că, în acest format, avem realizări sau deschidere pe subiecte generale, de ordin politic, dar există unele subiecte cu caracter individual ce își găsesc soluționarea în cadrul comunicării. În acest sens, vom continua să lucrăm pentru a obține cât mai multe beneficii pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

MOLDPRES: Vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Ala Ciobanu