Daniel Vodă (IPRE): „Retragerea din CSI, cea mai importantă decizie de politică externă în primele 100 de zile ale Guvernului Munteanu”

La 100 de zile de la învestire, Guvernul condus de Alexandru Munteanu poate revendica o decizie de politică externă cu valoare istorică – inițierea procedurii de retragere a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Declarația aparține expertului de la Institutul pentru Politici și reforme (IPRE), Daniel Vodă, care consideră că, deși tardiv, acest pas reprezintă o clarificare juridică și politică necesară pentru coerența direcției europene a țării, transmite MOLDPRES.


„Chiar dacă această decizie este una tardivă și putea fi realizată încă în perioada guvernărilor proeuropene de după 2009, ea marchează un moment de clarificare juridică și politică necesar. Beneficiile acordurilor CSI au fost deja analizate și golite de conținut practic în mandatele guvernelor precedente - Recean și Gavrilița, iar pasul actual este, în esență, unul simbolic și extrem de important, menit să elimine disonanța dintre ambiția declarată de integrare europeană și apartenența formală la o organizație devenită o epavă geopolitică”, a subliniat Vodă.




Autoritățile R. Moldova și-au anunțat intenția de a părăsi CSI încă din decembrie 2023. Anterior, Georgia s-a retras din Comunitate în 2008, iar Ucraina - în 2018.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că Republica Moldova va ieși definitiv din CSI până la sfârșitul anului. Procesul de denunțare a acordurilor fundamentale care au stat la baza aderării la CSI se află în faza finală, iar statul urmează să achite o datorie de aproximativ 100.000 de euro. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Popșoi, în următoarele săptămâni vor fi finalizate procedurile guvernamentale, după care proiectul de denunțare va fi transmis Parlamentului pentru dezbateri și vot. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise Secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI.

„Este o decizie istorică”, a subliniat Mihai Popșoi, menționând că această organizație a devenit „un geamantan fără mâner”, care nu mai aduce beneficii reale țării. Ministrul a amintit că cetățenii s-au pronunțat clar în favoarea direcției europene, iar apartenența la structuri care nu mai corespund intereselor naționale trebuie abandonată.

Daniel Vodă subliniază că relațiile cu vecinii rămân esențiale pentru credibilitatea politicii externe a Republicii Moldova.


„România este principalul avocat, partener strategic și susținător al parcursului european al țării noastre. Proiectele bilaterale de infrastructură, energie și conectivitate trebuie să rămână în atenția diplomațiilor celor două state, inclusiv pentru a asigura implementarea consecventă a înțelegerilor convenite la nivel politic înalt”, susține expertul.


În același timp, Ucraina este văzută ca un reper major de securitate regională. Expertul menționează că negocierile de pace și eforturile internaționale pentru încetarea războiului trebuie să constituie un interes strategic direct pentru Republica Moldova, care are responsabilitatea de a susține ferm Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile.

În analiza sa, Daniel Vodă recomandă Republicii Moldova să se raporteze constant la experiența statelor baltice – Lituania, Letonia și Estonia – care au transformat deciziile geopolitice ferme în rezultate concrete de securitate, dezvoltare și integrare europeană. Totodată, sunt invocate exemplele Poloniei, Cehiei, Ungariei și Bulgariei, ca modele de diplomație proactivă, ancorată în interese economice și de securitate, precum și necesitatea unei apropieri strategice de statele din Balcani.

Pe dimensiunea relațiilor extinse, expertul remarcă faptul că primele 100 de zile au fost marcate de continuarea eforturilor de apropiere față de Statele Unite ale Americii, amintind anunțurile privind sprijinul financiar de aproximativ 135 de milioane de dolari pentru infrastructura energetică și alte 35 de milioane pentru domeniul securității. Cu toate acestea, el constată lipsa unor contacte politice bilaterale consistente, care să consolideze un dialog strategic stabil.

Din această perspectivă, Daniel Vodă consideră că relațiile cu SUA și statele G7, inclusiv Canada și Japonia, ar trebui să devină o prioritate explicită a diplomației moldovenești, fiind parteneriate fundamentate pe valori comune.

Expertul atrage atenția și asupra necesității unei activizări mai coerente a diplomației economice și culturale, atât în interiorul, cât și în afara spațiului european tradițional, printr-o aliniere mai strânsă la direcțiile politicii externe a Uniunii Europene în regiuni cu potențial investițional, precum China, India, Coreea de Sud, Orientul Mijlociu sau America Latină.

În același timp, el remarcă existența unei disonanțe între mandatul de afaceri externe și cel de integrare europeană al diplomației moldovenești, care funcționează încă prea mult în paralel. În opinia sa, diplomația ar trebui să se concentreze mai clar pe rezultate tangibile: beneficii pentru antreprenori, acorduri funcționale pentru diaspora și parteneriate externe care să aducă valoare adăugată efortului de integrare europeană.


„Următoarea etapă va testa capacitatea Guvernului Munteanu de a transforma deciziile simbolice în politici externe cu impact real pentru economie și societate. Mobilizarea și succesul diplomației economice moldovene pot fi un real sprijin pentru agenda de atragere a investițiilor promisă de acest Guvern”, a conchis Daniel Vodă.


Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Muntenu a primit votul de încredere al Parlamentului pe 31 octmbrie în urma alegerilor parlamentare din septmebrie 2025. Actuala componență a Executivului a fost votată de 55 deputați din majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), opoziția nu l-a susținut.



Pe 1 noiembrie, membrii Cabinetului de miniștri, condus de premierul Alexandru Munteanu, au depus jurământul de învestire în fața președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.