FOTO // Decada Memoriei și Recunoștinței, lansată la Chișinău. Președinta Maia Sandu: „Un stat fără memorie este un stat vulnerabil”

Cultura memoriei înseamnă adevăr, iar un stat fără memorie este un stat vulnerabil. Într-o epocă a manipulării și a unui război cognitiv tot mai agresiv, formarea gândirii critice asupra surselor și narațiunilor istorice trebuie să fie un pilon de rezistență națională. Declarațiile au fost făcute astăzi de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul Conferinței științifice dedicată Culturii Memoriei și Recunoștinței: Moștenire, Prezent, Viitor, organizată cu ocazia lansării „Decadei Memoriei și Recunoștinței”. Evenimentele au loc în contextul marcării a 34 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, transmite MOLDPRES.

Președinta a menționat că data de 2 martie este o zi cu o încărcătură specială, este momentul în care ne amintim de cei care în 1992 au apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Maia Sandu a afirmat că în societăți democratice memoria nu este dictată, ci construită, din documente, din cercetare, din mărturii, din educație și din asumare publică. Potrivit ei, cultura memoriei înseamnă adevăr, iar un stat fără memorie este un stat vulnerabil.


„Cultura memoriei înseamnă să nu acceptăm relativizarea răului. Să nu confundăm agresorul cu victima. Să nu lăsăm spațiu justificărilor, care în timp devin minciuni confortabile. În cazul Republicii Moldova, memoria războiului de pe Nistru este o lecție despre fragilitatea păcii. Ea ne arată cât de ușor poate fi atacată ordinea constituțională a unui stat, cât de repede poate fi încercat un scurt circuit al parcursului democratic. Cultura memoriei înseamnă și recunoștință. Recunoștință față de cei care au apărat țara, recunoștință față de cei care, în Uniunea Sovietică, au supraviețuit deportărilor, lagărelor și foametei, fără să-și piardă demnitatea, și recunoștință față de cei care au păstrat vie conștiința adevărului, în anii când exprimarea identității era interzisă”, a spus Maia Sandu.


Potrivit ei, cultura memoriei vine cu responsabilitate - responsabilitatea sistemului educațional, a arhivelor și muzeelor, a presei și a fiecăruia dintre noi.

Șefa statului a afirmat că „într-o epocă a manipulării și a unui război cognitiv tot mai agresiv”, „formarea gândirii critice asupra surselor și narațiunilor istorice trebuie să fie un pilon de rezistență națională”.


„Astăzi ne confruntăm cu un test de maturitate democratică: dacă putem să ne apărăm adevărul și demnitatea într-o epocă a manipulării, a unui război cognitiv tot mai agresiv. Trăim vremuri în care propaganda nu urmărește doar să convingă, ci și să obosească. Nu urmărește doar să demonstreze, ci și să creeze confuzie. Iar una dintre țintele principale ale acestei strategii este memoria, așezarea trecutului într-o ceață în care nimic nu mai este clar. De aceea, formarea gândirii critice asupra surselor și narațiunilor istorice trebuie să fie un pilon de rezistență națională. Școala și universitatea au aici un rol esențial.  Să învețe pe tineri să citească documente, să compare surse, să înțeleagă contextul, să distingă faptele de interpretări și să recunoască manipularea. Iar arhivele, muzeele, institutele de cercetare și comunitatea istoricilor trebuie să devină garanții că memoria se sprijină pe dovezi și nu pe mituri”, a accentuat președinta.


Maia Sandu a mai vorbit despre cultura memoriei ca despre o alegere de direcție. Potrivit ei, o societate care își asumă adevărul despre totalitarism și despre agresiune își asumă valorile europene.


„Pentru că Europa de azi s-a construit pe lecția memoriei. Niciodată să nu mai fie repetate crimele, deportările, foametea ca instrument politic, războaiele de agresiune. Așadar, integrarea europeană este în primul rând un proiect moral. Iar pe acest drum, Republica Moldova are nevoie de coeziune și de reconciliere. Nu reconciliere cu minciuna, ci reconciliere întemeiată pe adevăr istoric, empatie față de suferința înaintașilor și responsabilitate față de generațiile viitoare”, a argumentat Maia Sandu.


În același timp, președinta a opinat că „memoria nu este despre trecut, ca muzeu, ci este despre trecut, ca învățătură, și mai ales, este despre viitor, ca angajament. „Să facem din adevăr o formă de apărare și din memorie, o formă de solidaritate”, a conchis șefa statului.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „a cultiva memoria despre război, despre crimele regimului comunist, a familiei, a deportărilor, nu înseamnă să rămânem ancorați în suferință, ci înseamnă să ne construim viitorul în mod asumat”.


„Suntem astăzi aici pentru a onora memoria celor care au apărat statul nostru și pentru a spune cu respect și recunoștință că jertfa lor nu este uitată. Memoria nu este doar despre emoție și ceremonie, ci este și responsabilitatea publică, responsabilitatea de a înțelege corect, de a documenta, de a explica, de a transmite mai departe adevărul. Înseamnă să ne asumăm nu doar datoria de a comemora, ci și datoria de a cunoaște”, a spus Dan Perciun.


Potrivit lui, o cultură a memoriei ne protejează împotriva recurenței abuzului.


„Ea ne ajută să dezvoltăm anticorpi morali împotriva oricărei forme de ideologie totalitară. Memoria este forma prin care transformăm durerea în vigilență și istoria în apărare. Avem obligația să le explicăm copiilor noștri ce s-a întâmplat, să nu mai acceptăm minciuna ca politică de stat”, a explicat ministrul.


Dan Perciun a menționat că războiul din 1992 nu este o lecție abstractă, ci o experiență vie a rezilienței noastre ca și societate. Oficialul a vorbit și despre efectele negative ale propagandei și manipulării.


„Emoția fără adevăr poate fi manipulată. Adevărul fără emoție poate fi uitat. Avem nevoie de ambele, și de cercetare și de transmitere vie către generațiile tinere. Acest lucru este cu atât mai important în contextul geopolitic de astăzi. Trăim într-o epocă în care istoria este instrumentalizată. Vedem cum narative false sunt folosite pentru a justifica războaie, pentru a legitima agresiuni și pentru a rescrie identități. Vedem cum propaganda încearcă să transforme victimele în vinovați și agresorii în eliberatori”, a opinat oficialul.


Ministrul a adăugat că invazia Rusiei în Ucraina a arătat brutal cât de periculos este atunci când minciuna istorică devine ideologie de stat. „Lecția pentru noi este limpede - uitarea nu e neutră, uitarea creează teren pentru repetarea abuzului. De aceea, cultura memoriei este, în sensul cel mai concret, o chestiune de securitate, securitatea valorilor, a instituțiilor democratice și a capacității noastre de a rezista manipulării”, a spus Dan Perciun.

El a subliniat că memoria trebuie să unească, nu să se dezbine, iar într-o societate pluralistă, adevărul istoric nu este armă împotriva cuiva, ci fundament pentru toți.

La rândul lui, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că, în acest an, ziua de 2 martie,  ziua în care comemorăm eroii războiul de pe Nistru, comemorarea trece într-un moment de discuție, de dialog și de a cunoaște mai bine acest concept de cultură a memoriei.


„De fapt, în Republica Moldova aproape fiecare familie păstrează amintiri legate despre evenimentele triste ale istoriei recente. Sunt experiențe trăite direct sau transmise de părinți, bunici, rude, vecini și, cel mai important, aceste evenimente triste au afectat toată populația între Prut și Nistru, indiferent de limba pe care au vorbit sau etnia din care au făcut parte. Noi trebuie să vorbim cât mai mult despre aceste evenimente”, a afirmat ministrul Cristian Jardan.


Potrivit oficialului, claritatea asupra trecutului influențează direcția și valorile unei societăți. „Respectul, drepturile omului, democrația și participarea civică au la bază cunoașterea istoriei. Iar transmiterea acestei memorii către generațiile tinere reprezintă o condiție pentru stabilitatea socială și pentru funcționarea normală unui stat”, a conchis ministrul Culturii.

Cristian Jardan a mai subliniat că în parcursul nostru european, este foarte important să ne cunoaștem cât mai bine trecutul, pentru a putea să construim o societate rezilientă, conștientă de rolul pe care îl are ți care să poată construi un viitor mai bun.

Prezent la eveniment, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat că războiul de pe Nistru ne-a marcat destinul, ca stat și ca societate, a luat veți și a distrus destine, dar în același timp, ne-a învățat că pacea și independența trebuie prețuite și apărate prin toate mijloacele.


„Istoria are nevoie de cunoașterea adevărului, a datelor factologice și a celor mai memorabile evenimente care ne-au marcat prezentul și care vor continua să dăinuie și pe viitor. Războiul de pe Nistru va rămâne în memorie ca fiind o încercare dură și dramatică pentru Republica Moldova, dar și un moment de cotitură în care s-a decis parcursul de mai departe al țării noastre. Doar prin unitate, cunoaștere și asumare putem avea un viitor stabil, democratic și prosper într-o țară independentă și suverană”, a conchis Anatolie Nosatîi.


Decada Memoriei și Recunoștinței va include activități care duc memoria în școli, în comunități și în spațiu public, prin conferințe științifice în toate raioanele, vizite ale elevilor la muzeele din Chișinău, participarea la spectacole pe tematica familiei, vizionarea în toate școlile a filmului documentar „Suntem acasă”, în regia lui Andrei Buruian. Totodată, vor fi organizate o serie de lecții publice în toate școlile profesionale și va fi desfășurat concursul republican „Memorie vie apărătorilor integrității statale”.