Șeful Legislativului Igor Grosu, despre problema transnistreană: „Formatul 5+2 este mort, nu mai acceptăm discuții fără sens”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reafirmat poziția oficială a Chișinăului cu privire la procesul de reglementare transnistreană, declarând formatul de negocieri „5+2” ca fiind „mort” și lipsit de orice perspectivă de revitalizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, în contextul unor discuții tensionate purtate ieri la Tiraspol între negociatorii celor două maluri, transmite MOLDPRES.
Igor Grosu a subliniat că actualul mecanism de reglementare, care include Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, a devenit nefuncțional și irelevant odată cu declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Oficialul a punctat că un format în care un mediator (Rusia) invadează un alt mediator (Ucraina) nu mai poate asigura un dialog credibil.
„Acest format este mort. Pe de o parte, Federația Rusă este stat agresor care a invadat Ucraina, celălalt participant la discuții. Pe de altă parte, formatul și-a demonstrat ineficiența încă dinainte de 2022, nereușind să livreze rezultate palpabile de la crearea sa”, a declarat Grosu.
În opinia sa, insistența Tiraspolului și a Moscovei pentru reluarea „5+2” nu este decât o încercare de a conserva un status quo favorabil regimului separatist.
„Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația complicată în care se află regimul, care și-a pierdut pârghiile de control de altădată”, a adăugat acesta.
Președintele Parlamentului a explicat că regimul de la Tiraspol se confruntă cu o criză sistemică din cauza șubrezirii celor doi piloni care l-au susținut timp de trei decenii:
Gazul gratuit: Grosu a indicat că epoca „gazului pe degeaba” se apropie de sfârșit, iar schemele offshore prin care se mai menține consumul sunt tot mai fragile. Această presiune energetică a dus la restanțe salariale majore în regiune.
Armata rusă: Prezența ilegală a trupelor ruse (GOTR) rămâne principala problemă de securitate, oficialul avertizând să nu se confunde această forță cu misiunea de pacificatori, care și ea, în opinia sa, a contribuit doar la conservarea conflictului.
În timp ce formatul „1+1” rămâne singurul canal de comunicare funcțional pentru probleme tehnice și umanitare (cum ar fi educația sau eficiența energetică), Igor Grosu a vorbit despre necesitatea unui nou cadru de reglementare politică. Acest viitor format ar trebui să includă actori geopolitici care susțin integritatea teritorială a Moldovei: România, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Oficialul a salutat abordarea „îndrăzneață” a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, privind integrarea sistemului educațional din stânga Nistrului în cel național și european.
„Trebuie să terminăm să ne batem joc de copii, ținându-i într-un sistem arhaic. Interesul pentru studiile de pe malul drept este mare, iar noi venim cu soluții pragmatice, cum este Fondul de Convergență”, a conchis Igor Grosu.
Întrunirea de ieri, 16 aprilie, la sediul OSCE de la Tiraspol vine după o reluare a formatului „1+1” în februarie 2026, după o pauză de peste un an. Chișinăul rămâne ferm pe poziția că reglementarea diferendului poate fi realizată exclusiv prin dialog și măsuri practice în beneficiul cetățenilor.
Formatul „1+1” în reglementarea transnistreană implică discuții directe între negociatorii-șef de la Chișinău și Tiraspol. Acest dialog vizează soluționarea problemelor curente, inclusiv aspecte sociale, economice și educaționale.
Rusia a cerut reluarea cât mai curând posibil a negocierilor în formatul 5+2. „Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, din cauza poziţiilor Chişinăului şi ulterior ale Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.
Potrivit lui Galuzin, formatul 5+2 are toate atribuţiile necesare şi se bucură de recunoaştere internaţională. „Tiraspolul nu a refuzat niciodată dialogul cu Chişinăul pentru a discuta chestiuni practice de interes pentru ambele părţi”, a susținut acesta.
Formatul 5+2 include Republica Moldova, regiunea transnistreană, OSCE, Rusia, Ucraina şi observatori din Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Un nou cadru de organizare și funcționare a MAE: va fi creat Serviciul relații cu România și Serviciul diplomație cibernetică
Aprobat de Guvern: Republica Moldova denunță încă un acord cu CSI
Republica Moldova va avea noi ambasadori în Japonia și Kazahstan
Vicepreședintele Parlamentului European solicită deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea R. Moldova la UE: „Alegerile din Ungaria oferă o nouă oportunitate pentru această decizie”
VIDEO // Daniel Vodă, după scrutinul din Ungaria: „Extinderea UE trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, legând Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest”
Speakerul Igor Grosu va efectua o vizită în Austria. Oficialul invită cetățenii moldoveni la o discuție
Experți, despre schimbarea guvernării Orban la Budapesta: „Poate avea un impact major asupra parcursului european al R. Moldova”
Eugen Tomac: „România are un rol-cheie în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aderarea Moldovei – mai multă stabilitate în Europa”
Președinta Republicii Moldova a transmis un mesaj de felicitare pentru liderul partidului Tisa, Péter Magyar, în urma victoriei obținute în alegerile parlamentare din Ungaria
Republica Moldova va mai denunța un acord cu CSI
MAN se retrage din Blocul „Alternativa”, dar rămâne în fracțiunea parlamentară
CEC a aprobat programul acțiunilor privind organizarea referendumului în comuna Coșnița, raionul Dubăsari
Alegeri locale noi. Autoritățile publice vor stabili locuri speciale pentru afișajul electoral și întâlniri cu cetățenii
Conceptul reformei APL, prezentat în Parlament. Alexei Buzu: „Depopularea și lipsa resurselor cer acțiuni urgente”
Șeful Legislativului Igor Grosu, despre problema transnistreană: „Formatul 5+2 este mort, nu mai acceptăm discuții fără sens”
Evoluțiile în domeniul combaterii spălării banilor și al aplicării sancțiunilor internaționale, discutate de guvernatoarea BNM cu reprezentanții Departamentului Trezoreriei SUA
Un tânăr din Criuleni a fost condamnat la 15 ani de închisoare după ce a încercat să-și omoare fratele geamăn
Alegeri locale 2026: CEC anunță începerea campaniei electorale
DOC // BNM pune în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”
Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan
Speakerul Igor Grosu va efectua o vizită oficială în Austria
Cotații în creștere pentru euro și dolar, anunțate de BNM
Agenda evenimentelor, vineri, 17 aprilie
DOC // Noile reguli de comercializare a ouălor, publicate în Monitorul Oficial
Igor Grosu: „Schimbarea regimului din Ungaria elimină un obstacol pentru integrarea noastră europeană”
Preşedintele Parlamentului taxează tentativele diplomatului rus Oleg Ozerov de a o vizita pe Evghenia Guțul în închisoare: „Nu-i treaba lui”
Igor Grosu confirmă: Conducerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, declarată indezirabilă în Republica Moldova
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu fostul Președinte al Poloniei, Aleksander Kwaśniewski
Vicepremierul Valeriu Chiveri: „Tiraspolul trebuie să coboare cu picioarele pe pământ, realitatea s-a schimbat dramatic”
Reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-au întrunit în a doua reuniune de lucru din anul 2026