Șeful Legislativului Igor Grosu, despre problema transnistreană: „Formatul 5+2 este mort, nu mai acceptăm discuții fără sens”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reafirmat poziția oficială a Chișinăului cu privire la procesul de reglementare transnistreană, declarând formatul de negocieri „5+2” ca fiind „mort” și lipsit de orice perspectivă de revitalizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, în contextul unor discuții tensionate purtate ieri la Tiraspol între negociatorii celor două maluri, transmite MOLDPRES.
Igor Grosu a subliniat că actualul mecanism de reglementare, care include Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, a devenit nefuncțional și irelevant odată cu declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Oficialul a punctat că un format în care un mediator (Rusia) invadează un alt mediator (Ucraina) nu mai poate asigura un dialog credibil.
„Acest format este mort. Pe de o parte, Federația Rusă este stat agresor care a invadat Ucraina, celălalt participant la discuții. Pe de altă parte, formatul și-a demonstrat ineficiența încă dinainte de 2022, nereușind să livreze rezultate palpabile de la crearea sa”, a declarat Grosu.
În opinia sa, insistența Tiraspolului și a Moscovei pentru reluarea „5+2” nu este decât o încercare de a conserva un status quo favorabil regimului separatist.
„Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația complicată în care se află regimul, care și-a pierdut pârghiile de control de altădată”, a adăugat acesta.
Președintele Parlamentului a explicat că regimul de la Tiraspol se confruntă cu o criză sistemică din cauza șubrezirii celor doi piloni care l-au susținut timp de trei decenii:
Gazul gratuit: Grosu a indicat că epoca „gazului pe degeaba” se apropie de sfârșit, iar schemele offshore prin care se mai menține consumul sunt tot mai fragile. Această presiune energetică a dus la restanțe salariale majore în regiune.
Armata rusă: Prezența ilegală a trupelor ruse (GOTR) rămâne principala problemă de securitate, oficialul avertizând să nu se confunde această forță cu misiunea de pacificatori, care și ea, în opinia sa, a contribuit doar la conservarea conflictului.
În timp ce formatul „1+1” rămâne singurul canal de comunicare funcțional pentru probleme tehnice și umanitare (cum ar fi educația sau eficiența energetică), Igor Grosu a vorbit despre necesitatea unui nou cadru de reglementare politică. Acest viitor format ar trebui să includă actori geopolitici care susțin integritatea teritorială a Moldovei: România, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Oficialul a salutat abordarea „îndrăzneață” a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, privind integrarea sistemului educațional din stânga Nistrului în cel național și european.
„Trebuie să terminăm să ne batem joc de copii, ținându-i într-un sistem arhaic. Interesul pentru studiile de pe malul drept este mare, iar noi venim cu soluții pragmatice, cum este Fondul de Convergență”, a conchis Igor Grosu.
Întrunirea de ieri, 16 aprilie, la sediul OSCE de la Tiraspol vine după o reluare a formatului „1+1” în februarie 2026, după o pauză de peste un an. Chișinăul rămâne ferm pe poziția că reglementarea diferendului poate fi realizată exclusiv prin dialog și măsuri practice în beneficiul cetățenilor.
Formatul „1+1” în reglementarea transnistreană implică discuții directe între negociatorii-șef de la Chișinău și Tiraspol. Acest dialog vizează soluționarea problemelor curente, inclusiv aspecte sociale, economice și educaționale.
Rusia a cerut reluarea cât mai curând posibil a negocierilor în formatul 5+2. „Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, din cauza poziţiilor Chişinăului şi ulterior ale Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.
Potrivit lui Galuzin, formatul 5+2 are toate atribuţiile necesare şi se bucură de recunoaştere internaţională. „Tiraspolul nu a refuzat niciodată dialogul cu Chişinăul pentru a discuta chestiuni practice de interes pentru ambele părţi”, a susținut acesta.
Formatul 5+2 include Republica Moldova, regiunea transnistreană, OSCE, Rusia, Ucraina şi observatori din Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Progresele înregistrate în implementarea reformelor, discutate de președinta Maia Sandu cu Hadja Lahbib, comisara europeană pentru Egalitate
Comisara europeană Hadja Lahbib, în prima sa vizită la Chișinău: „Republica Moldova este un partener important în consolidarea rezilienței Europei”
Senatorii români, în sprijinul Parlamentului de la Chișinău. Cooperarea legislativă, pe agenda vizitei
Acces mai larg la informațiile cadastrale și reguli noi pentru reparcelarea terenurilor. Proiectul, aprobat în prima lectură
Adrian Băluțel preia funcția de copreședinte al Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – UE. Parlamentul a modificat componența delegațiilor
Cum vor fi selectați viitorii judecători ai Curții Constituționale. Parlamentul schimbă regulile
Igor Grosu: Alegerile din Găgăuzia trebuie să fie corecte. „Nu vom tolera nicio schemă și nicio tentativă de cumpărare sau mituire”
Deputații au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va merge la Budapesta pentru a convinge autoritățile ungare să sprijine deschiderea clusterelor de negocieri cu UE
Igor Grosu, despre reforma administrației publice locale: „Noua hartă administrativă a Moldovei va avea mai puțin de 10 regiuni”
Vicepremierul Mihai Popșoi, la Sofia: „Bulgaria este un partener de încredere al Republicii Moldova și un susținător al parcursului nostru european”
Igor Grosu, despre participarea PAS la alegerile din Găgăuzia: „Pentru moment, noi nu avem o decizie”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, despre atacul Rusiei la Starokazacie, lângă frontiera cu Republica Moldova: „A fost deliberat. A fost atacată o locație civilă”
Igor Grosu: „Parlamentul trebuie să voteze în această toamnă 217 legi pentru parcursul european al Republicii Moldova”
Autoritățile dezmint un fals promovat în spațiul public cu privire la o presupusă reparație a vilei prezidențiale de la Condrița
Expoziția „Republica Moldova prezintă”, organizată la Iași: companiile autohtone pot depune dosarele de participare
Vizita de lucru a vicepremierului pentru reintegrare în raionul Ștefan Vodă
FOTO // ADR Centru anunță noi progrese în construcția sistemului regional de alimentare cu apă, sprijinită de Germania
VIDEO // Activitatea economică a agenților din regiunea transnistreană înregistrează creștere. BPR: „Datele confirmă progresele procesului de reintegrare”
Prioritățile de dezvoltare ale țării și sprijinul Organizației Națiunilor Unite, discutate la reuniunea Comitetului comun de coordonare Guvern–ONU
Prim-ministrul Vasile Tofan a discutat cu omologul său elen, Kyriakos Mitsotakis
Igor Grosu la întrevederea cu președinta Sloveniei: „Pentru noi este important să avem alături țări care au trecut prin procesul de aderare și care știu cât de mult poate schimba aderarea la UE viața oamenilor”
FOTO // Experiența Cehiei privind testarea și înregistrarea soiurilor de plante va fi valorificată în Republica Moldova
Părinții pot raporta cazurile în care elevii au primit manuale deteriorate: formular online oferit de MEC
Premierul Vasile Tofan, la întrevederea cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului și ai asociațiilor de afaceri: „Ne concentrăm pe eliminarea barierelor mari, care au efect sistemic”
Fermierii au la dispoziție un nou program de instruire pentru accesarea subvențiilor
Sistemul MIA Plăți Instant extinde opțiunile pentru afaceri: transferuri între companii prin QR cod
GALERIE FOTO // Reuniunea Comitetului Consultativ Comun dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova
Siegfried Mureșan: „Parlamentul European propune instrumente comune pentru protejarea democrațiilor, inclusiv în Moldova”
NATO anunță o creștere semnificativă a atacurilor hibride ale Rusiei