Doina Gherman: „Cooperarea dintre Parlament și societate civilă este esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova”

Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă trebuie să devină mai eficientă și mai orientată spre rezultate, în contextul reformelor necesare pentru parcursul european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în cadrul conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă”, care și-a demarat lucrările astăzi la Chișinău. La eveniment au fost prezenți deputați, reprezentanți ai corpului diplomatic și membri ai societății civile, transmite MOLDPRES.





 În debutul conferinței, vicepreședinta Parlamentului a subliniat că Republica Moldova se află într-o etapă importantă, în care urmează un amplu proces de armonizare legislativă și implementare a reformelor, ceea ce va necesita eforturi consolidate din partea tuturor actorilor implicați.

Vicepreședinta Parlamentului a menționat că evenimentul depășește cadrul unei simple discuții instituționale și reflectă necesitatea consolidării eforturilor pentru construirea unui stat european.


„Este un privilegiu pentru mine să deschid acest eveniment, care are o miză mult mai mare decât aceea de a lansa încă o discuție despre cooperarea dintre Parlament și societatea civilă. Mă bucur că mutăm accentele spre conjugarea eforturilor noastre de a construi un stat european, în acest moment-cheie pentru Republica Moldova”, a spus Gherman.


Aceasta a avertizat că perioada următoare va fi una complexă, marcată de presiuni multiple, dar și de nevoia de consolidare a instituțiilor democratice.


„Cu toții ne dăm seama că, în următorii ani, Parlamentul Republicii Moldova va trece prin cel mai vast și complex proces legislativ de la independență încoace. Avem de armonizat un volum mare de legislație și ne asumăm reforme dificile, dar absolut necesare”, a subliniat vicepreședinta Parlamentului.


În același timp, Doina Gherman a evidențiat rolul societății civile în procesul de reformă și în apropierea deciziilor de realitățile din comunități.


„Organizațiile societății civile sunt cele care înțeleg cel mai bine problemele comunităților înainte ca acestea să ajungă în rapoartele oficiale. Ele generează expertiză, exercită presiune pentru reforme, dar oferă și soluții concrete”, a menționat ea.


Oficialul a pledat pentru o nouă etapă a colaborării dintre Parlament și societatea civilă, bazată pe mai puțin formalism și mai multă implicare în procesul decizional.


„Relația dintre Parlament și societatea civilă trebuie să intre într-o nouă etapă, care să însemne mai puțin formalism, mai puțină birocrație și mai multă participare în procesul decizional. Viteza reformelor va conta enorm, dar la fel de importantă este capacitatea noastră de a menține încrederea publică”, a spus Gherman.


Ea a adăugat că procesul de integrare europeană presupune atât responsabilitate instituțională, cât și coeziune socială.


„Uniunea Europeană va evalua nu doar capacitatea noastră de a adopta legislație, ci și maturitatea instituțiilor democratice, capacitatea Parlamentului de a funcționa transparent și capacitatea societății de a rămâne unită în jurul direcției europene”, a declarat vicepreședinta Parlamentului.


În final, Doina Gherman a subliniat importanța cooperării dintre toate categoriile de actori implicați în procesul de modernizare a statului.


„Partidele politice oferă reprezentativitate, societatea civilă oferă expertiză și conectare la realitățile comunităților, iar partenerii internaționali oferă sprijin pentru reforme. Împreună formăm arhitectura necesară pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat european”, a conchis oficialul.






 Tot în cadrul conferinței, a venit cu un discurs și vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță. El a reiterat că societatea civilă joacă un rol important în parcursul european și a subliniat necesitatea susținerii continue a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.


„Moldova are nevoie de sprijin real pentru a avansa în procesul de aderare. Fac apel către toți factorii de decizie să susțină acest parcurs. Integrarea europeană nu este un proces ușor, dar este unul ireversibil”, a declarat Ștefănuță.






 

Cu un discurs în limba română a venit și directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Guido Beltrani.


„Parlamentul reprezintă vocea poporului prin intermediul reprezentanților aleși, în timp ce societatea civilă reflectă pulsul societății, aspirațiile, preocupările și realitățile trăite de cetățeni. Atunci când aceste două forțe se angajează într-un dialog autentic, democrația se consolidează. În primul rând, această colaborare permite valorificarea unei game largi de expertiză în procesul de elaborare a actelor legislative. Prin implicarea timpurie și consecventă a societății civile, Parlamentul poate beneficia de expertiză relevantă, idei inovatoare și perspective diverse. În al doilea rând, dialogul cu societatea civilă asigură faptul că legile sunt fundamentate pe realitățile celor direct afectați. Acest lucru oferă o analiză valoroasă a situației înainte ca actele normative să fie adoptate. Diversitatea experiențelor din cadrul societății civile face contribuția acesteia cu atât mai importantă. De fapt, organizațiile societății civile servesc drept punți esențiale între cetățeni și instituții. Printr-un dialog deschis, parlamentarii pot înțelege mai bine problemele societății, asigurându-se că legile sunt bine ancorate în realitate și sunt incluzive. În vremuri de incertitudine sau divizare, comunicarea deschisă dintre instituții și cetățeni contribuie la consolidarea încrederii. Dialogul, prin urmare, nu este doar un instrument tehnic, ci o condiție fundamentală a democrației funcționale”, a opinat oficialul.


În deschiderea lucrărilor conferinței a ținut un discurs și reprezentantul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, Sergiu Gurău.


„ Ne aflăm în anul 2026, un an în care Republica Moldova se află la una dintre cele mai importante răscruci ale istoriei sale recente. Tocmai de aceea, înainte de a vorbi despre perspective, trebuie să evidențiem câteva realități cu care societatea civilă se confruntă zilnic. În primul rând, societatea civilă din Republica Moldova operează într-un mediu tot mai complex din punctul de vedere al sustenabilității financiare. Dependența de finanțare externă evidențiază o vulnerabilitate structurală. Deși există mecanisme de finanțare publică internă, precum desemnarea procentuală sau programele de granturi ale autorităților publice, acestea rămân insuficient consolidate și inegal distribuite la nivel teritorial. Este nevoie de un cadru legislativ și fiscal care să stimuleze filantropia locală și să reducă dependența organizațiilor de ciclurile proiectelor internaționale. În al doilea rând, presiunile asupra spațiului civic rămân reale. Dezinformarea, atacurile la adresa activiștilor și organizațiilor în mediul online, precum și tentativele de delegitimare a societății civile ca „agenți externi” nu au dispărut, ci s-au rafinat. Reziliența democratică a Republicii Moldova depinde în mod direct de capacitatea statului și a Parlamentului de a proteja activ spațiul civic, nu de a-l restrânge. În al treilea rând, există în continuare un deficit de incluziune în procesul decizional la nivel local. Descentralizarea participării civice este o condiție esențială pentru o democrație funcțională. Avem responsabilitatea comună de a le transforma în răspunsuri concrete, în politici publice, în legi și în practici instituționale durabile”, a conchis sursa citată.


Conferința anuală „Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă” are drept scop evaluarea progreselor în cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, facilitarea dialogului constructiv și identificarea unor angajamente concrete pentru consolidarea parteneriatului.

În cadrul sesiunii generale va fi abordat subiectul „Cooperarea Parlamentului cu societatea civilă: progrese, provocări și perspective”. Discuțiile vor viza consolidarea dialogului dintre Parlament și organizațiile societății civile, promovarea transparenței decizionale și implicarea cetățenilor în procesul legislativ. La sesiune vor participa Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană, Victor Agrici, secretar general al Parlamentului, Tamara Gheorghița, secretară generală adjunctă a Parlamentului, Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, și Vlada Ciobanu, directoare de programe la Centrul de Politici și Reforme.

Agenda evenimentului include și cinci sesiuni tematice de discuții, dedicate Planului de guvernare deschisă și angajamentelor Parlamentului Republicii Moldova, sustenabilității societății civile, rolului societății civile la nivel local în procesul decizional, contribuției societății civile la procesul de integrare europeană, precum și implicării acesteia în soluționarea problemelor sociale din comunitate.

Conferința anuală „Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă” este organizată de Parlamentul Republicii Moldova în parteneriat cu proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova” (PADEM), Promo-LEX, Biroul de Legătură al Parlamentului European pentru Parteneriatul Estic și programul SALAR Internațional.

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului, creată în 2023, stabilește instrumentele de cooperare dintre legislativ și societatea civilă.