VIDEO, INTERVIU MOLDPRES // Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Trebuie să convingem fiecare stat membru că Republica Moldova merită să fie în Uniunea Europeană”

Diplomația parlamentară va avea un rol esențial în parcursul european al Republicii Moldova. În interviul acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică modul în care cooperarea cu Parlamentul European și cu parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene poate contribui la avansarea procesului de aderare.

Totodată, șeful Legislativului vorbește despre parteneriatul strategic cu România și rolul important al diasporei în promovarea Republicii Moldova, consolidarea sprijinului european pentru țara noastră. 

Igor Grosu face bilanțul activității Parlamentului în cadrul sesiunii ordinare de primăvară–vară și analizează principalele provocări ale următoarei etape a integrării europene.

Discuția vizează reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, sprijinul legislativ pentru noul Guvern condus de Vasile Tofan, reforma administrativ-teritorială,  consolidarea securității Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina, evoluțiile privind tariful la gazele naturale și situația din regiunea transnistreană. 

„Uniunea Europeană are nevoie de o țară predictibilă, de o țară stabilă, cu instituții în care lucrurile funcționează, oamenii au locuri de muncă, iar noi, prin politicile noastre, dovedim lucrul acesta” , a declarat Igor Grosu.  

Interviul a fost realizat pe 29 iulie 2026.

 





MOLDPRES: Domnule președinte al Parlamentului, ne revedem după un an marcat de evenimente importante în parcursul european al Republicii Moldova. Legislativului i-a revenit un rol esențial în implementarea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană. Cum evaluați această perioadă? Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale Parlamentului în ultimul an și în ce etapă se află, astăzi, Republica Moldova pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană?

Igor Grosu: Bine ați revenit la Parlament, îmi pare bine să revenim la discuția noastră. A fost și este un an foarte important, plin de evenimente, în special pe dimensiunea integrării europene.

Aș menționa o realizare foarte bună – deschiderea negocierilor pe două clustere foarte importante: „Valori fundamentale” și „Relații externe”. Este vorba despre primul și al șaselea cluster, avem 30 și ceva de capitole grupate pe șase clustere. În două cazuri noi am reușit să obținem decizia politică a țărilor membre ale Uniunii Europene și am deschis aceste negocieri oficiale.

Aici era important, pentru că la nivel tehnic noi continuam să îndeplinim angajamentele. Nu era o decizie oficială, a fost o decizie a noastră să nu pierdem timpul, să nu punem pe pauză toate lucrurile și să așteptăm când țările UE vor deschide negocierile. Eu cred că a fost o decizie corectă. Noi ne-am asumat niște riscuri, dar ele au fost justificate la final, așa cum ne-am propus. Am reușit să convingem țările membre ale Uniunii Europene și două clustere au fost deschise. 

Mai avem patru clustere, pe care este important să le deschidem până la sfârșitul acestui an. Încă purtăm discuții, negocieri între țările membre ale UE și eu sunt optimist în acest sens.

Acum, Parlamentului îi revine partea leului în tot procesul acesta, pentru că sutele de legi pe care trebuie să le votăm, să le aprobăm, să le modificăm conform directivelor europene și angajamentelor noastre în raport cu Uniunea Europeană ajung în Parlament.

Aici, în ultima instanță, ele ajung, se discută și noi trebuie să le votăm. Iată de ce noi trebuie să fim cât mai bine organizați, cât mai predictibili în sensul acesta, dar nu întotdeauna ne reușește. Motiv pentru care, chiar dacă suntem la sfârșit de sesiune, am rugat colegii să considere revenirea într-o sesiune extraordinară în luna august și asta o vom face în săptămâna începând cu 24–25 august.

Vom reveni pentru că sunt o serie de legi pe care trebuie să le votăm în Parlament și să intre în vigoare până la 1 septembrie. Vorbim de acel raport intermediar pe care l-am avut data trecută. Am avut un raport anul trecut (Raportul Comisiei Europene, n.a.), unde am fost bine apreciați în comparație cu alte țări candidate.

Ambiția noastră este ca raportul din anul acesta să fie cel puțin la nivelul anului trecut, dar intenția și efortul nostru sunt orientate spre faptul ca raportul să fie și mai bun, pentru că de acest raport depinde foarte mult evoluția noastră de mai departe în procesul de negociere și în procesul de semnare a tratatului și de devenire ulterioară a Republicii Moldova ca stat membru al Uniunii Europene. 

Avem mult de lucru. Trebuie să ne mobilizăm, să facem tot posibilul pentru a ne încadra în termenele pe care ni le-am propus.



MOLDPRES: Care sunt cele mai importante beneficii ale integrării europene și cum ar trebui oamenii să le simtă?

Igor Grosu: Eu cred că lucrurile pe care oamenii le simt la firul ierbii țin de sistemul de plăți și de transferuri.

Haideți să luăm lucruri foarte uzuale: sistemul de plăți SEPA, care permite cetățenilor să efectueze transferuri către țările membre ale Uniunii Europene sau din statele UE acasă, la comisioane sau la costuri mult mai mici decât o făceau înainte, este un exemplu pe care îl putem simți în fiecare zi – avem rude acolo, copii la studii. 

Alt exemplu care se simte la firul ierbii este roamingul. Noi trăim într-o epocă în care nu putem trăi fără comunicare zilnică, să ne contactăm părinții, copiii, rudele care sunt în țările membre ale Uniunii Europene, iar acest contact telefonic prin roaming ne permite ca cetățenii noștri să plătească mai puțin.

Pentru toate lucrurile acestea a fost nevoie de negocieri, de conformarea legislației, a trebuit să facem niște modificări în legislația noastră, a trebuit să ne asumăm niște angajamente ca lucrul acesta să fie posibil – să dovedim că sistemul nostru bancar este sigur, plățile sunt securizate, avem toate instrumentele cu care prevenim fenomenul spălării banilor sau tot felul de transferuri netransparente din zone mai puțin corecte.

Noi am avut experiența campaniilor electorale, când unii actori politici primeau sau foloseau inclusiv diferite sisteme de plăți mai sofisticate pentru a finanța activități ilegale în Republica Moldova. Iată toate aceste activități împreună, plus, dacă vorbim despre primul cluster – reforma justiției –, noi trebuie să continuăm. Chiar dacă am făcut evaluarea unor judecători de la curțile de apel și de la Curtea Supremă de Justiție, trebuie să continuăm. Angajamentul nostru a fost și este de a continua și în cazul procurorilor.

Este o multitudine de legi pe care, pe de o parte, le aprobăm, pe de altă parte, denunțăm acorduri pe care le avem sau le-am semnat cu CSI. Chiar ieri am denunțat în Parlament un acord. Sigur, acest lucru provoacă de fiecare dată polemici, în special din partea opoziției pro-Kremlin, care este foarte irascibilă și deranjată de lucrul acesta, dar nu îi deranjează propaganda care vine din partea Kremlinului. 

Urmează domeniile educației, mediului, agriculturii, conformității produselor noastre. Iată, cu greu, dar a meritat efortul – producătorii noștri pot exporta carne de pasăre. Acestea sunt niște eforturi. Trebuie să dovedim că laboratoarele noastre sunt acreditate, că pot fi crezute permisele sau certificatele pe care le emit privind calitatea produsului, inofensivitatea produsului. 

În spatele tuturor lucrurilor acestea pe care le simțim noi la nivelul fiecărui cetățean este munca enormă a funcționarilor din Guvern, din Parlament, a miniștrilor, secretarilor de stat, diplomaților noștri, pentru că nu întotdeauna este suficient să spui că am votat lista aceasta de legi.

Diplomația parlamentară își are locul ei foarte important. Rolul nostru este să comunicăm cu colegii noștri din parlamentele țărilor membre – toate. Sunt unele care sunt mai deschise în raport cu Republica Moldova sau, în general, cu extinderea, pentru că vorbim despre extinderea Uniunii Europene. Altele sunt mai rezervate și atunci trebuie să ne dozăm efortul, să îi invităm mai des la noi și, da, și noi să ne deplasăm mai des, când avem invitații oficiale, dar am schimbat așa un pic tactica. Insistăm ca ei să vină la noi, pentru că este o ocazie bună să simtă ei atmosfera, să discute cu oamenii, cu funcționarii, să viziteze țara, nu doar Chișinăul, să viziteze toată Republica Moldova.



MOLDPRES: Există câteva state europene care sunt reticente față de avansarea Republicii Moldova și a Ucrainei pe calea integrării europene. Cum intenționați să convingeți aceste țări să ne susțină, pentru că noi avem planuri mari - vrem să semnăm Tratatul de aderare în 2028?

Igor Grosu: Muncă, muncă la nivelul diplomaților, la nivelul Parlamentului, la nivelul grupurilor de prietenie. Este indicat să folosești orice contact, orice oportunitate. Dacă are cineva dintre politicieni o relație bună cu președintele țării respective sau cu prim-ministrul, cu președintele Parlamentului, da, apelăm, sensibilizăm, îi invităm, le prezentăm argumente, pentru că, apropo, această extindere nu este doar despre dezvoltarea economică.

Această extindere este, în primul rând, în actualele condiții geopolitice și în perioada pe care o trăim, o chestiune de securitate pentru întreaga Europă și aici vorbim despre invazia Federației Ruse în Ucraina. Marea majoritate a țărilor membre ale UE, chiar și cele care sunt la vest, privesc extinderea prin prisma securității. Și aici argumentul nostru este foarte simplu – Uniunea Europeană are nevoie de o țară predictibilă, de o țară stabilă, cu instituții în care lucrurile funcționează, oamenii au locuri de muncă, iar noi, prin politicile noastre, dovedim lucrul acesta.

Haideți să luăm perioada din anul 2022 încoace, de la începutul războiului: toate provocările, toate crizele – cea a refugiaților, criza de securitate, energetică și așa mai departe. Noi am reușit și am demonstrat că suntem un partener de încredere, suntem predictibili, stabili, ne onorăm angajamentele, suntem europeni adevărați și, da, avem nevoie și de diplomația culturală, pentru că noi venim și spunem că da, noi avem patrimoniul nostru cu care putem veni în marea familie europeană.



MOLDPRES: Aveți convingerea că vom avea un sprijin total?

Igor Grosu: Să dau un exemplu. A fost o perioadă înaintea deschiderii primului cluster – poziția Ungariei nu era directă în raport cu anumite întrebări sau solicitări privind Republica Moldova, ci era în raport cu Ucraina și, așa cum noi, în primul rând, ne-am pornit la acest drum, asta cumva ne-a afectat și pe noi. A fost nevoie de efort, de a-i convinge pe prietenii noștri unguri și noi am reușit. 

Am văzut că s-au înregistrat progrese și în dialogul dintre Ucraina și Ungaria, dar trebuie să continuăm în marile capitale, în Franța, Germania, Polonia, Bulgaria, pentru că fiecare țară are și agenda sa proprie, agenda internă. 

Fiecare țară are ciclul său electoral, nu putem face abstracție de lucrul acesta, trebuie să construim relații nu doar cu forțele politice care sunt la guvernare acum, dar trebuie să insistăm, să informăm, să comunicăm și cu partidele care sunt în opoziție, pentru că este un ciclu electoral cu alternanță la putere și asta facem.

Bineînțeles, România este un caz aparte, avem o relație specială cu România, cum e și firesc să fie, ne ajută și contăm pe sprijinul României și în continuare în procesul nostru de aderare.

MOLDPRES: Parlamentul a acordat vot de încredere unui nou Guvern condus de Vasile Tofan. Avem un premier care vine din mediul de afaceri, cu un portofoliu de inițiative investiționale, de creare a locurilor de muncă și de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Cum intenționează Parlamentul să sprijine aceste inițiative ale Guvernului?

Igor Grosu: Guvernul trebuie să fie acea instituție de unde să vină cel mai mare număr de proiecte de legi. Nu am o rezervă față de deputați, care și ei pot să vină cu inițiative legislative, dar cele mai importante și cele mai multe trebuie să fie din partea Guvernului, ministerelor, pentru că ei au memoria instituțională, au expertiza pe domeniul de competență, versus, cu tot respectul, față de o comisie sectorială din Parlament, unde trebuie să recunoaștem că este mai puțină resursă umană, expertiză. 

Sigur, Guvernul are tot suportul nostru, în special al majorității parlamentare. Domnul Tofan vine cu un suflu nou, cu o nouă dinamică, energie în Executiv. Noi, da, am insistat să avem un astfel de profil de prim-ministru, pentru că accentul este pus pe creștere economică și dânsul are o vastă experiență în diferite întreprinderi, companii internaționale, fonduri de investiții, cunoaște domeniul, a investit mult în afara țării – Ucraina, România, SUA – și, bineînțeles, este indicat pentru această misiune de a atrage investitori, de a face lucrul acesta cât mai repede, pentru că are un grad de credibilitate care îi permite să facă lucrul ăsta, să contacteze direct conducătorii sau proprietarii marilor companii pe care îi cunoaște, să le explice marile oportunități pe care le putem noi oferi și să creștem economic. 

Ați auzit și ați văzut și dumneavoastră că are o abordare foarte corectă față de activele statului. Mă refer la acele întreprinderi de stat pe care statul nici nu reușește bine să le gestioneze și atunci este indicat ca o parte din aceste întreprinderi să le privatizeze, astfel ca oamenii de afaceri să poată investi. 

Legi, da, orice inițiativă care, în primul rând, se pretează angajamentelor pe care le avem din planul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dar și alte inițiative legislative care ar simplifica procedura de deschidere a unei afaceri, de a investi și așa mai departe. Parlamentul este deschis să susțină în continuare Guvernul, așa cum a făcut-o.



MOLDPRES: Domnule Grosu, cum credeți că poate fi gestionat „paradoxul salarizării la stat”? Pe de o parte, avem presiunea publică împotriva salariilor mari din unele instituțiile publice, iar pe de altă parte, avem o lipsă gravă de cadre din cauză că salariile nu sunt competitive cu cele din sectorul privat. Care este compromisul corect în viziunea dumneavoastră pentru a asigura o administrație eficientă, dar și echitabilă în ochii cetățenilor?”

Igor Grosu: Priviți, sunt două lucruri care se vor întâmpla în viitorul foarte apropiat. 

Unul va fi o intervenție, așa cum a anunțat domnul prim-ministru, până la data de 31 iulie. Cancelaria de Stat va veni cu propuneri privind intervenții în cazul salariilor exagerate și eu știu că Cancelaria de Stat deja a pregătit propuneri în acest sens, iar domnul prim-ministru, așa cum am menționat, va veni cu propuneri privind salariile care sunt exagerate în sectorul public. 

Doi, vorbim de legea salarizării, care este acum pe rol și se discută și unde încercăm să corectăm acele dezechilibre care au apărut sau s-au creat începând cu anul 2018, atunci când Guvernul de atunci a avut o ultimă intervenție pe legea salarizării. De-a lungul timpului, au trecut opt ani de atunci și, pe bună dreptate, au apărut dezechilibre. Văd lucrul acesta și în instituția pe care o conduc, și în alte instituții vedem lucrul ăsta. 

În același timp, evident că există multă manipulare, sunt și critici justificate, dar există și multă manipulare. Și aici noi trebuie să înțelegem foarte clar, pentru că sunt poziții, sunt domenii foarte și foarte nevralgice, importante în statul nostru. De exemplu, sistemele IT sau securitatea cibernetică sau în domeniul sănătății anumite competențe, anumite poziții, care necesită o pregătire foarte bună, iar aici sectorul public este permanent într-o concurență cu sectorul privat. 

Un specialist în domeniul IT, dacă nu îl plătești bine sau aproape comparabil cu salariile din sectorul privat, îl pierzi. El lejer poate alege să meargă la o companie IT sau în sectorul privat și acolo, probabil, cu o presiune zilnică mai mică, să câștige un salariu mult mai bun decât în sectorul public. Imaginați-vă, stimați cetățeni, ce disconfort ar cauza, spre exemplu, în cazul în care nu ar funcționa sau ar cădea un sistem. Haideți să dau sistemul de verificare a actelor când traversăm hotarul. Imaginați-vă că, Doamne ferește, se întâmplă ceva acolo sau un sistem de plăți ori semnătura electronică, care devine din ce în ce mai populară și noi nu mai facem cozi și drumuri la Fisc, la alte instituții, dar semnăm: eu semnez, mulți semnează electronic, din oficiu sau de acasă, facem plăți de acasă. Deci, imaginați-vă că un sistem din ăsta, acum atacurile cibernetice sunt la ordinea de zi, într-o perioadă când grupări criminale, răuvoitori ne atacă infrastructura noastră. Sunt state care ne atacă deliberat sistemele noastre critice.

Alegeri, imaginați-vă că cuiva îi vine în cap astfel de lucruri, grupări criminale, în spatele cărora stau state cum ar fi Federația Rusă, care în timpul alegerilor ar încerca să atace sistemul nostru, baza de date a alegătorilor. Iată oamenii aceștia, care țin tot sistemul acesta, sunt profesioniști foarte buni și nu este ușor deloc să îi identifici și să îi convingi să vină, să îi motivezi și să îi menții în sector.

Iată, pentru ei noi trebuie să oferim salarii competitive, comparabile cu cele de pe piața muncii, pentru că altfel, Doamne ferește, un incident din ăsta, costurile pentru o zi, o oră sunt enorme, că vorbim de traficul aerian, că vorbim de traficul la frontiera terestră, că vorbim de alte lucruri, plăți, sistemul energetic și așa mai departe. 

Dar acolo unde într-adevăr sunt situații în care anumite poziții nu merită să fie plătite în felul acesta, acolo trebuie de intervenit drastic și de corectat. De ce un contabil într-o instituție trebuie să fie plătit mai mult decât un contabil într-o altă instituție? Iată, legea salarizării asta își propune – volumul de lucru sau sarcina pe care o îndeplinește un specialist care se regăsește în toate instituțiile. Nu putem să admitem să fie aceste disparități vizibile, diferențe foarte mari. 



MOLDPRES: Și acum să vorbim despre tarifele la gazele naturale. Pe de o parte avem proteste organizate de opoziția parlamentară, iar pe de altă parte există intenția ANRE de a majora tariful. Mulți cetățeni se întreabă dacă vor putea face față acestor scumpiri. Va ajuta statul cetățenii?

Igor Grosu: Înainte de a spune cum va ajuta statul, aș explica felul în care se formează prețul.

Prețul are la bază două componente. Prima este prețul de la burse, de unde noi cumpărăm. El depinde de cotațiile de pe burse și de evenimentele internaționale. Iar aici trebuie să spunem că războiul, situația din Strâmtoarea Hormuz și din Marea Neagră, evident, influențează enorm. Noi, Republica Moldova, nu avem resurse proprii. Tot ceea ce consumăm – gaze, motorină, benzină, gaz lichefiat – importăm. Aici noi depindem de cotațiile internaționale. Evident că am făcut tot posibilul să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet livrările și nu îți dădea nicio explicație - o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu îi sunt obedienți.

Și a doua parte, care ține de cheltuielile de transportare, gestionare. Iată aici, dacă prețul de la bursă noi nu îl putem influența, prețul privind distribuirea și transportarea îl putem influența, deci e pe partea noastră. Și eu cred că mâine (30 iulie, n.a.), în Parlament, o să avem o propunere de modificare a Legii gazelor, dacă nu greșesc, prin care o să încercăm să optimizăm niște costuri pe care le suportă sau le înaintează de fiecare dată către Energocom Moldovagaz. Pentru că Moldovagaz, dincolo de salariile exagerate – directorul, 377–378 de mii în aprilie, de exemplu, sau membrii Consiliului de Administrație ori consilierii – câte 90 de mii, eu zic că este exagerat pentru Republica Moldova. Și asta nu este doar cazul Moldovagaz, sunt și alte instituții și o să vedem ce o să ne dea Cancelaria de Stat. 

12 întreprinderi pe tot teritoriul, 12 directori, 12 contabili, 12 directori adjuncți și așa mai departe. Eu cred că o singură întreprindere ar face față în condițiile actuale. Avem soluții tehnice IT prin care poți monitoriza, poți face transferuri, poți gestiona dintr-o singură entitate toate lucrurile acestea. Apropo, prin analogie – Moldsilva. Acolo avem 19 întreprinderi silvice, dar trebuie să fie una. Da, putem să avem una singură care gestionează tot segmentul acesta. Iată aici putem interveni pentru a diminua costurile de administrare, ceea ce poate avea impact asupra tarifului, în sensul diminuării, asta am în vedere.

Că cineva a spus că o să fie numai cinci procente sau o să fie un procent sau două, nu contează, sunt banii noștri și, dacă putem optimiza, putem diminua cheltuielile, haideți să o facem. De ce să nu o facem? Că e puțin? Iată acel puțin trebuie să îl economisim și să nu îl irosim. 

Acum, evident, statul, așa cum am făcut-o și în anii precedenți, în sezonul rece al anului, acele cinci luni, Guvernul va veni cu soluții, cu propuneri de a compensa o parte din aceste costuri. Evident că nu putem să lăsăm oamenii în fața acestor scumpiri și vorbim de lunile noiembrie–decembrie ale anului în curs și de trei luni – ianuarie, februarie, martie – în anul următor.

Deci, vom veni, Guvernul va veni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va veni cu propuneri, le vom discuta. O să vedem dacă îmbunătățim, ce îmbunătățim în procesul de acordare a compensațiilor, volumul de consum și așa mai departe. Probabil, anul acesta vom reveni la modalitatea de a compensa direct în factură. Cred că prima experiență, atunci când am compensat în factură, a fost mai bună decât cea pe care am aplicat-o anul acesta.

Deci, da, răspunsul meu este da, evident, statul va interveni și va ajuta cetățenii. Dar am și o mică-mare rugăminte: să economisim. Dacă nu suntem într-un spațiu, nu trebuie să ținem lumina aprinsă. Sunt resursele noastre și lucrul acesta este valabil atât pentru instituții, cât și pentru consumul din casele și apartamentele noastre. 

Ultima decizie a Comisiei pentru Managementul Situațiilor de Criză stipulează, pentru instituțiile publice, diminuarea cu 20% a volumului cheltuielilor pentru combustibil, pentru motorină în mod special, pentru că suntem într-o perioadă mai dificilă și trebuie să o depășim împreună, cât mai responsabil.



MOLDPRES: Ne aflăm în plin proces de amalgamare voluntară a primăriilor, în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Sunt sute de primării care au acceptat să se amalgameze, dar există și primării care se opun. De ce este important ca această reformă să fie finalizată până în 2026?

Igor Grosu: Corect, noi am calculat, ținând cont de faptul că următorul ciclu electoral începe în 2027 și începe cu alegeri locale. Iată de ce este important să finalizăm această reformă în 2026 și nu așa, în general, în 2026, dar undeva în luna octombrie, începutul lunii noiembrie, pentru că alegerile precedente locale au avut loc cu patru ani în urmă, în 2022, în octombrie-noiembrie, dacă îmi amintesc exact.

Iată de ce trebuie acum, în toamnă, să adoptăm legea pentru a oferi o predictibilitate de un an în față pentru cetățeni, comunități, candidați, forțele politice care vor participa, bineînțeles, în campaniile electorale. Aici vorbim de principiul predictibilității. Și aici, dacă o să mă întrebați în cazul Găgăuziei, e același principiu. Am lăsat sistemul electoral actual care este, pentru că nu este corect, în timpul jocului, să schimbi regulile, iar data alegerilor acolo a fost anunțată și nu poți să vii acum cu alt sistem electoral, proporțional. 

Revin aici – da, sunt sute de primării care au inițiat procesul de amalgamare, o bună parte din ele au finalizat. Asta înseamnă că vor beneficia de acele stimulente pe care le vor folosi pentru a investi în viitoarea primărie sau conglomerat, cluster, cum le spunem noi, de primării.

Cu titlu de informare, vreau să vă spun că, începând cu luna septembrie, primăriile care s-au amalgamat voluntar vor începe lucrul împreună cu Ministerul Infrastructurii, cu Cancelaria de Stat, asupra proiectelor, viitoarelor proiecte de finanțare, asta ca, începând cu anul 2027, să poată fi aprobate.

MOLDPRES: Ce se va întâmpla cu primăriile care nu s-au amalgamat voluntar?

Igor Grosu: Cele care nu s-au amalgamat vor trece prin procedura normativă. Evident că ele nu pot rămâne în suspans. Este acel minim de 3.000 de locuitori per unitate administrativ-teritorială. Vor gravita în mod cert către primăriile existente, astfel încât să avem o uniformitate în sensul acestui minim de trei mii de cetățeni.

MOLDPRES: Se discută și despre Găgăuzia?

Igor Grosu: Vă explic. În Găgăuzia lucrurile o să se decaleze un pic în timp. De ce? Pentru că, în cazul Găgăuziei, autoritatea finală care validează viitorul cluster sau noile primării este Adunarea Populară. Așa cum acum Adunarea Populară este nefuncțională, cu mandatul expirat, iar alegerile, ei au decis, să aibă loc pe 15 noiembrie, cel puțin aceasta este data oficială, lucrul acesta va fi decalat în timp. Trebuie să fie aleasă Adunarea Populară, dar discuții între primării, evident, că pot avea loc și am informații că unele primării duc discuții.



MOLDPRES: Domnule președinte, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că procesul de amalgamare administrativă va avea un calendar diferit în regiunea transnistreană, având în vedere că autoritățile constituționale nu controlează acest teritoriu. Totuși, există localități aflate sub jurisdicția Chișinăului. Considerați că și în cazul acestora ar trebui încurajat procesul de amalgamare voluntară?

Igor Grosu: Dacă vorbim de localitățile din Zona de Securitate, deci da. În raionul Dubăsari, acolo eu știu că este un proces intens, primarii discută, se conturează. Bine, acolo nici nu sunt foarte multe localități, până în zece. Acolo unde există posibilitate și sunt pe malul drept al Nistrului și se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, acolo vom putea avansa. Acolo unde nu vom putea interveni plenipotențiar sau în toată plenitudinea, evident că va trebui să amânăm lucrul acesta. Dar, da, inevitabil, și pe malul stâng, și pe malul drept suntem în aceeași situație în sensul tendințelor demografice.

Acum, pe malul stâng, situația economică este foarte precară. Circa 40.000 de cetățeni zilnic fac naveta de pe malul stâng pe malul drept la muncă. Aici și-au găsit joburi în companii, în întreprinderi de stat, în instituții publice și așa mai departe. Deci, situația economică, din păcate, da, este acolo foarte precară și noi trebuie să ținem cont și de aceste realități. Mulți apelează la sistemul nostru de sănătate. Cheltuielile anuale, undeva văzusem o cifră, dacă pot să o enunț, sunt de vreo 280 de milioane anual, ceea ce ține de actele pe care ei le solicită la ASP, pe domeniul sănătății, pe sistemul de pensionare și așa mai departe. 

Aici, apropo de ce am ajuns și am decis să creăm acel fond de convergență, pentru că toate lucrurile acestea au un cost. Integrarea are un cost, pe lângă costul politic, dimensiunea politică sau geopolitică – aici mă refer la scoaterea armatei ruse care se află ilegal pe teritoriul nostru, a munițiilor – este și costul economic. Și de aceea această convergență trebuie realizată gradual, prin aplicarea legislației fiscale unice pe întreg teritoriul Republicii Moldova, și pe dreapta, și pe stânga, încet-încet. Ați văzut cu toții, începem cu produse neesențiale, care țin de vicii – țigări, alcool, accize și așa mai departe – și, încet-încet, să apropiem malurile stâng și drept.



MOLDPRES: De aproape patru ani și jumătate, cetățenii Republicii Moldova trăiesc cu teama războiului. Dacă la început această frică era mai pronunțată, astăzi oamenii par să se fi obișnuit cu ea, însă îngrijorările persistă. Vedem tot mai des drone care cad pe teritoriul Republicii Moldova, iar incidente similare au loc și în România. Ce măsuri întreprind autoritățile de la Chișinău pentru a proteja cetățenii?

Igor Grosu: Noi continuăm să facem ceea ce am anunțat chiar de la începutul mandatului nostru de guvernare – să investim în forțele noastre armate, care au fost văduvite de atenție mulți, mulți ani de la independență încoace, ori armata nu era o prioritate, era așa, la coada listei, iar neprietenii noștri au reușit, din păcate, să inducă în mentalul nostru că, dacă ești stat neutru, nu trebuie să investești în armată, de parcă cineva se uită la neutralitatea ta, altcineva o să vină și o să își bată capul și o să te apere pe tine din contul lor, cu militarii lor. 

Nu, chestiunile acestea nu se întâmplă așa și țările neutre, declarate neutre prin Constituție, investesc, se gândesc la securitatea proprie. Asta trebuie să facem și noi și facem. Evident, în primul rând, acum continuăm să investim în capacitățile de monitorizare a spațiului aerian, de protejare a spațiului aerian, costuri pe care de unii singuri nu ni le putem permite. De aceea beneficiem și aici aduc un mare mulțumesc Uniunii Europene pentru acel ajutor oferit și în achiziționarea echipamentelor de monitorizare a spațiului aerian și atunci când vom ajunge să avem și instrumente prin care să putem intercepta, să le punem pe pământ, cum s-ar spune, și să ne protejăm infrastructura critică, să ne protejăm țara, orașele și satele noastre. 

Și da, aveți dreptate, războiul nu este unul departe, este unul foarte aproape, nu este unul abstract. Vedeți incidentele și în România săptămâna trecută – trei la rând, trei survolări ale spațiului aerian, cu intervenția foarte hotărâtă a forțelor armate române. Vorbim despre o cooperare între noi, Ucraina și România, pentru că, bineînțeles, și o parte, și alta au capacități tehnice mult mai sofisticate și mult mai avansate de a monitoriza spațiul aerian și, bineînțeles, este foarte important atunci când este observat, identificat un obiect zburător de acest fel, informația să fie furnizată, oferită la timp pentru a lua decizii, pentru a proteja cetățenii noștri și infrastructura noastră. 

Vom continua să investim. Repet: dacă vrei să fii ajutat și să ai prieteni, contează foarte mult să ai prieteni, trebuie să demonstrezi că și tu investești, și tu contribui și nu mizezi doar pe ajutorul vecinilor sau al Uniunii Europene.

MOLDPRES: În spațiul public persistă îngrijorări privind o eventuală escaladare a situației de securitate, inclusiv în regiunea transnistreană. Cât de mare este riscul unor evoluții care ar putea afecta Republica Moldova și ce garanții le puteți oferi cetățenilor că situația rămâne sub control?

Igor Grosu: Eu nu văd și nici nu am văzut, în ultima perioadă, chiar de la declanșarea conflictului, invaziei Federației Ruse în Ucraina. Am observat o linie de comportament prudentă din partea așa-numitelor autorități din stânga Nistrului. Probabil a prevalat rațiunea, instinctul de autoapărare, de conservare și, da, a prevalat rațiunea și au înțeles că participarea, într-o formă sau alta, de partea Rusiei împotriva Ucrainei ar duce, ar comporta consecințe nedorite pentru așa-numitele autorități din stânga Nistrului.  

Și Ucraina, și alți actori internaționali, și Uniunea Europeană, și Statele Unite ale Americii, periodic, și noi, evident, în formatul 1+1, transmitem semnale foarte clare către malul stâng că interesul nostru este de a păstra liniștea și pacea, de a se abține de la careva acțiuni care ar duce la escaladare și de a apropia, a reîntregi țara. Altă opțiune pentru malul stâng nu există, pur și simplu nu există și e mai bine să faci, să construiești instituții, să investești în sate, în orașe, în întreprinderi, să creezi locuri de muncă, decât să repari consecințele și să treci prin traumele prin care trec sărmanii ucraineni. Eu văd că lumea înțelege acolo.

Dincolo de alte lucruri care ne despart, în sensul respectării drepturilor omului, evident că avem acolo mari carențe și oamenii sunt arestați, deținuți ilegal și așa mai departe. E bine că ei înțeleg riscurile pe care le comportă eventuala escaladare. Evident că Rusia și-a dorit ca ei să fie așa, mai beligeranți, mai agresivi. E bine că cei de acolo nu au dat curs invitației și nici militarii care se află ilegal acolo, din câte înțelegem, nu sunt plini de entuziasm și de dorință de a deveni carne de tun pentru aventurile și crimele lui Putin.



MOLDPRES: Parlamentul are și un rol important în promovarea cooperării internaționale. Odată cu declararea integrării europene drept obiectiv strategic al Republicii Moldova, activitatea Legislativului s-a orientat tot mai mult spre consolidarea relațiilor cu parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene și cu Parlamentul European. Ce rezultate concrete ați obținut pe această dimensiune și cum contribuie ele la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană? De asemenea, în luna mai anunțați că o delegație a președinților comisiilor parlamentare urma să efectueze o vizită de lucru la Parlamentul European pentru a prelua bune practici. Ce beneficii a adus această vizită?

Igor Grosu: Da, a fost acea vizită. Colegii de Parlament, președinții comisiilor parlamentare au mers la Parlamentul European. Avem un acord de parteneriat, un memorandum de cooperare cu Parlamentul European, deci avem o relație instituționalizată foarte bună, comunicare la nivelul președintei (președintei Parlamentului European Roberta Metsola, n.a.), la nivelul grupurilor politice din Parlament.

Periodic avem întrevederi. Avem un grup de prieteni de europarlamentari români, care sunt foarte activi: Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Dan Barna, Eugen Tomac. Deci, sunt cei care țin la noi și de fiecare dată au grijă ca Moldova să beneficieze de atenția Parlamentului European.

Atunci când a fost prima criză cu poluarea Nistrului, mă aflam la Parlamentul European și chiar în ziua următoare urma să înceapă sesiunea și să fie adoptată o declarație. Au insistat și cazul nostru a fost reflectat în acea declarație votată ulterior de Parlamentul European, asta ceea ce ține de Parlamentul European.

Bineînțeles că avem un plan foarte clar, o interacțiune cu țările membre ale Uniunii Europene. Toate cele 27 de state sunt, hai să zic așa, clasificate: țări unde trebuie doar să menținem interesul pentru Republica Moldova, pentru că este un interes viu, este o deschidere foarte bună; sunt țări unde trebuie încă să insistăm pentru a-i informa mai bine și a-i face cunoscuți cu procesele din țara noastră, cu realitățile și așa mai departe.

Și aici, comisiile parlamentare, grupurile de prietenie dintre Republica Moldova și țările respective mai mult încearcă să îi invităm la noi. O vizită de câteva zile nu este doar o vizită la Parlament și întrevederi oficiale, dar le oferim și posibilitatea să viziteze localități, să comunice cu oamenii, cu administrația publică locală. Cehii, de exemplu, își găsesc conaționali, sau germanii, fostele colonii, deci sunt elemente pe care noi trebuie să le explorăm și să le punem în valoare.

Coparticipăm pe toate platformele. Eu merg la reuniunile anuale ale președinților de parlament ale țărilor membre ale Uniunii Europene, la care sunt invitate și țările candidate, toate în proces de aderare. De fiecare dată particip și este o bună ocazie să îmi văd colegii sau, chiar dacă este un format mai larg, să am întâlniri bilaterale, eu să transmit niște mesaje, niște solicitări, ei să mă întrebe despre evoluțiile de aici și așa mai departe.

Confirm că rolul Parlamentului este foarte mare, pentru că, într-un final, cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene vor trebui să ia decizia: acceptă un nou membru în marea familie europeană sau nu acceptă. Iată de ce diaspora noastră este foarte importantă, pentru că ei sunt primii mesageri la nivel local.

Când suntem în vizite, neapărat ne întâlnim și cu ei. Am menționat despre ei în discursurile noastre la toate întrevederile cu oficialii, îi încurajăm pe ai noștri să fie activi, nu doar în viața cultural-economică, dar și politică. Eu mă bucur să văd în Irlanda, Marea Britanie, Italia, Germania, unde conaționali de-ai noștri ajung să fie aleși în calitate de consilieri în primăriile unde locuiesc. Deci, asta este foarte bine: oamenii noștri în teren, conectați la anumite forțe politice, anumite procese, și atunci prin ei putem transmite mesaje, prin ei putem comunica despre procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, stabili relații, înfrățiri.

În Cehia am descoperit doi conaționali – un sculptor și un pictor – care sunt vestiți acolo și au o relație foarte bună cu administrația publică locală. Trebuie să valorificăm orice oportunitate: oameni de afaceri, dacă ei au reușit să înființeze o companie acolo, într-un alt mediu, cu o altă legislație, fiind străini, și au reușit să se afirme acolo.

Noi avem trei colegi în fracțiune – unul din Marea Britanie, altul din Irlanda și unul din Germania, care au reușit, au emigrat mulți ani în urmă, au deschis afaceri acolo, au angajat oameni în domeniul construcțiilor, în domeniul IT și este o conexiune foarte bună care trebuie valorificată.



MOLDPRES: Parlamentul își încheie sesiunea de primăvară-vară. Ați reușit să realizați tot ceea ce v-ați propus? Și, după această perioadă intensă de activitate, veți reuși să vă luați câteva zile de vacanță?

Igor Grosu: Nu am realizat tot ce ne-am pus în plan. Ca de obicei, planurile sunt ambițioase, ceva-ceva rămâne nerealizat. Iată de ce mai venim o dată în august, da, pentru că acesta este motivul. Pe final o să votăm un număr de legi în prima lectură, dar revenim și în august, pe 24, 25 și 26 august, pentru a le vota în lectura a doua, astfel încât, la 1 septembrie, să intre în vigoare aceste legi.

Ne așteaptă o toamnă foarte încărcată, mai ales că sunt foarte multe proiecte de lege pe planul aproximării legislației și va trebui, iarăși, să fim foarte organizați, și Guvernul, și Parlamentul, să comunicăm coordonat și să ne onorăm toate angajamentele. 

Legat de vacanță, mai mult cred că o să stau în Republica Moldova. Și noi avem locuri frumoase, o să merg la țară, o să merg la o mamă, la altă mamă. Dacă o să ieșim, o să ieșim pentru câteva zile aici, nu departe, în România, și înapoi.

MOLDPRES: La final, ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?

Igor Grosu: Să credem în țara noastră, să credem în forțele noastre. Republica Moldova a obținut și a reușit să își construiască o imagine foarte bună în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, să fim solidari atunci când apar crize și noi am demonstrat lucrul acesta, că suntem deschiși, săritori la nevoie, și asta, să știți, stimați cetățeni, foarte mult contează, atunci când europenii văd că moldovenii se țin de cuvânt, sunt de încredere și fac acele transformări din suflet, în mod veritabil și nu pentru bifă, pentru că lucrul acesta, credeți-mă, se simte foarte repede și ei au această competență de a trage concluzii. În rest, totul depinde de noi.

Avem prieteni, avem susținători și trebuie să facem tot posibilul, și noi vom face, ca Republica Moldova, în cel mai scurt timp, să ajungă stat membru al Uniunii Europene.