VIDEO // INTERVIU MOLDPRES // Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Trebuie să convingem fiecare stat membru că Republica Moldova merită să fie în Uniunea Europeană”

Diplomația parlamentară va avea un rol esențial în parcursul european al Republicii Moldova. În interviul acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică modul în care cooperarea cu Parlamentul European și cu parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene poate contribui la avansarea procesului de aderare.

Totodată, șeful Legislativului vorbește despre parteneriatul strategic cu România și rolul important al diasporei în promovarea Republicii Moldova, consolidarea sprijinului european pentru țara noastră. 

Igor Grosu face bilanțul activității Parlamentului în cadrul sesiunii ordinare de primăvară–vară și analizează principalele provocări ale următoarei etape a integrării europene.

Discuția vizează reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, sprijinul legislativ pentru noul Guvern condus de Vasile Tofan, reforma administrativ-teritorială,  consolidarea securității Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina, evoluțiile privind tariful la gazele naturale și situația din regiunea transnistreană. 

„Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de o țară predictibilă, stabilă, cu instituții funcționale, în care lucrurile funcționează, iar oamenii au locuri de muncă și pot merge mai departe” , a declarat Igor Grosu.  

Interviul a fost realizat pe 29 iulie 2026.

 





MOLDPRES: Domnule președinte al Parlamentului, ne revedem după un an marcat de evenimente importante în parcursul european al Republicii Moldova. Legislativului i-a revenit un rol esențial în implementarea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană. Cum evaluați această perioadă? Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale Parlamentului în ultimul an și în ce etapă se află, astăzi, Republica Moldova pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană?

Igor Grosu: Bine ați revenit la Parlament, îmi pare bine să revenim la discuția noastră. A fost și este un an foarte important, plin de evenimente, în special pe dimensiunea integrării europene. Aș menționa o realizare foarte importantă – deschiderea negocierilor pe două clustere foarte importante: „Valori fundamentale” și „Relații externe”.

Avem șase clustere pentru viitorul nostru, în care sunt grupate peste 30 de capitole. În cazul celor două clustere, am reușit să obținem decizia politică de a accelera negocierile și am deschis oficial aceste negocieri. Era important, pentru că, la nivel tehnic, noi continuam să ne îndeplinim angajamentele, însă nu exista o decizie oficială.

A fost decizia noastră politică să nu pierdem timpul, să nu punem lucrurile pe pauză și să așteptăm ca statele membre ale Uniunii Europene să decidă deschiderea negocierilor. Cred că a fost o decizie corectă. Ne-am asumat și anumite riscuri, dar era o abordare necesară pentru a ajunge la finalul pe care ni l-am propus. Am reușit să deschidem două clustere și mai avem alte patru pe care este important să le deschidem, în baza acestui plan și a negocierilor cu statele membre. Sunt optimist în acest sens.

Parlamentul își are rolul său în acest proces, pentru că sunt legi pe care trebuie să le modificăm în conformitate cu directivele și angajamentele noastre. Acestea ajung în Parlament, sunt discutate și dezbătute, iar noi trebuie să le adoptăm cât mai bine organizat și cât mai predictibil. Nu reușim întotdeauna să facem acest lucru în ritmul pe care ni-l dorim, motiv pentru care, chiar dacă suntem la sfârșitul sesiunii, am hotărât să revenim în sesiune extraordinară.

Vom reveni pentru o săptămână, la începutul lunii august, deoarece există o serie de legi pe care trebuie să le adoptăm în Parlament, astfel încât acestea să intre în vigoare în termenul stabilit.

În ceea ce privește raportul intermediar pe care l-am avut anul trecut cu Comisia Europeană, acesta a fost unul bine apreciat. Ambiția noastră este ca raportul din acest an să fie cel puțin la nivelul celui de anul trecut, însă efortul nostru este să fie și mai bun. Acest raport este important pentru parcursul nostru în procesul de negocieri, pentru deschiderea celorlalte clustere și pentru obiectivul nostru final – aderarea la Uniunea Europeană.

Mai avem mult de lucru, dar mă bucur că avem colegi mobilizați și vom face tot posibilul pentru a ne încadra în termenele pe care ni le-am propus.



MOLDPRES: Care sunt cele mai importante beneficii ale integrării europene și cum ar trebui oamenii să le simtă?

Igor Grosu: Eu cred că, în general, oamenii simt deja, la firul ierbii, o serie de beneficii concrete. Un exemplu este sistemul de plăți și transferuri, care le permite cetățenilor să efectueze transferuri către țările membre ale Uniunii Europene sau din aceste țări către Republica Moldova, la comisioane și costuri mult mai mici decât înainte. Este un exemplu pe care îl putem simți cu toții. Fiecare familie are rude în țările membre, avem copii la studii, părinți care muncesc acolo și așa mai departe.

Un alt exemplu care se simte la firul ierbii este roamingul. Trăim într-o epocă în care nu putem fără comunicare zilnică, iar atunci când avem părinți, copii sau rude în țările membre ale Uniunii Europene, posibilitatea de a comunica prin roaming la costuri mai mici este foarte importantă.

Pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile, a fost nevoie de multă muncă și de armonizarea legislației. Nu voi intra acum în detalii despre fiecare lege și fiecare modificare legislativă, dar toate acestea au fost necesare pentru ca aceste beneficii să devină realitate.

Un alt domeniu esențial este justiția. Trebuie să continuăm reforma, chiar dacă am făcut deja evaluarea unor judecători de la Curțile de Apel și de la Curtea Supremă de Justiție. Angajamentul nostru a fost și rămâne să continuăm acest proces atât în cazul procurorilor, cât și al judecătorilor.

În același timp, sunt foarte multe legi pe care le aprobăm și acorduri pe care le semnăm sau le ratificăm. Chiar ieri, în Parlament, am ratificat un astfel de acord. Aceste lucruri provoacă de fiecare dată polemici, în special din partea opoziției pro-Kremlin, care este foarte aspră și deranjată de acest proces. Dar nu pare să fie deranjată de propaganda care vine din partea Kremlinului.

Integrarea europeană înseamnă și reforme în domeniul educației, mediului, culturii, dar și asigurarea conformității produselor noastre cu standardele europene, astfel încât acestea să poată fi exportate. Este greu, dar efortul merită. Un exemplu este exportul de carne de pasăre. Pentru a putea face acest lucru, trebuie să demonstrăm că laboratoarele noastre sunt acreditate, că pot fi credibile și că certificatele pe care le emit sunt recunoscute.

Toate aceste lucruri pe care cetățeanul le simte în viața de zi cu zi presupun o muncă enormă din partea funcționarilor, Parlamentului, miniștrilor, secretarilor de stat și diplomaților noștri. Nu este suficient să spui că ai adoptat o listă de legi. Este nevoie de mult mai mult.

Diplomația parlamentară își are locul ei foarte important, inclusiv prin comunicarea cu politicienii din parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Unele țări sunt mai deschise față de Republica Moldova și, în general, față de extinderea Uniunii Europene, în timp ce altele sunt mai rezervate. De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile și să-i invităm mai des în Republica Moldova.

Am schimbat și noi tactica: insistăm ca oficialii europeni să vină la noi, pentru că este o ocazie bună să simtă atmosfera, să discute cu oamenii și funcționarii și să viziteze țara. Nu doar Chișinăul, pentru că Chișinăul nu este toată Republica Moldova.



MOLDPRES: Există câteva state europene care sunt reticente față de avansarea Republicii Moldova și a Ucrainei pe calea integrării europene. Cum intenționați să convingeți aceste țări să ne susțină, pentru că noi avem planuri mari - vrem să semnăm Tratatul de aderare în 2028?

Igor Grosu: . Pentru aceasta este nevoie de muncă, muncă la nivelul diplomaților, la nivelul Parlamentului, la nivelul tuturor rețelelor de prietenie. Indicația este să folosim orice contact, orice oportunitate. Dacă cineva dintre politicienii noștri are o relație bună cu președintele țării respective, cu prim-ministrul sau cu parlamentarii, apelăm la aceste relații, sensibilizăm, îi invităm și le prezentăm argumentele noastre.

Pentru că această extindere nu este doar despre stabilitate economică. În condițiile geopolitice actuale, extinderea este, în primul rând, o chestiune de securitate, securitate pentru întreaga Europă. Aici vorbim, bineînțeles, despre războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și despre preocupările majorității țărilor europene, inclusiv ale celor din vest, din perspectiva securității.

Argumentul nostru este foarte simplu: Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de o țară predictibilă, stabilă, cu instituții funcționale, în care lucrurile funcționează și oamenii au locuri de muncă și pot merge mai departe. Noi, prin toate politicile noastre, demonstrăm acest lucru.

Din 2022 încoace, în contextul acestui război, am trecut prin toate provocările și crizele – criza refugiaților, criza de securitate, criza energetică și altele. Am reușit să demonstrăm că suntem un partener de încredere, suntem predictibili, stabili, ne onorăm angajamentele și suntem europeni adevărați.

Avem nevoie și de diplomație culturală. Avem un patrimoniu pe care îl putem aduce în marea familie europeană și pe care trebuie să-l promovăm.



MOLDPRES: Aveți convingerea că vom avea un sprijin total?

Igor Grosu: Pot să dau câteva exemple. A fost o perioadă, înainte de deschiderea primului cluster, când poziția Ungariei nu era direct împotriva Republicii Moldova, dar exista o poziție problematică în raport cu Ucraina. Acest lucru ne-a afectat și pe noi. A fost nevoie de eforturi, de discuții și de apropierea de colegii noștri, iar noi am reușit. Am văzut că s-au înregistrat progrese și în dialogul dintre Ucraina și Ungaria.

Dar trebuie să continuăm. Franța, Germania, Polonia, Bulgaria – sunt importante, pentru că fiecare țară are propria agendă și propriile interese interne. Fiecare țară are propriul ciclu electoral și nu putem face abstracție de acest lucru.

Trebuie să construim relații nu doar cu partidele sau forțele politice aflate la guvernare. Trebuie să insistăm, să informăm și să comunicăm și cu partidele din opoziție, pentru că ciclurile electorale pot aduce alte formațiuni la putere. Asta facem și vom continua să facem.

Bineînțeles, România este un caz aparte. Este o relație specială și este firesc să fie așa. Sprijinul României contează foarte mult și ne ajută în continuare în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

MOLDPRES: Parlamentul a acordat vot de încredere unui nou Guvern condus de Vasile Tofan. Avem un premier care vine din mediul de afaceri, cu un portofoliu de inițiative investiționale, de creare a locurilor de muncă și de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Cum intenționează Parlamentul să sprijine aceste inițiative ale Guvernului?

Igor Grosu: Guvernul trebuie să fie instituția care inițiază cel mai mare număr de proiecte de lege. Nu am nicio rezervă față de deputații care vin cu inițiative legislative, dar cele mai importante și cele mai multe trebuie să vină din partea ministerelor. Acestea au personal și expertiză și cunosc mai bine domeniul de competență decât o comisie sectorială din Parlament, unde resursa umană și expertiza sunt mai limitate.

Sigur că Guvernul are tot suportul nostru, în special al majorității parlamentare. Domnul Tofan vine cu un suflu nou, cu o nouă dinamică și energie în Executiv. Noi am insistat să avem un premier cu un profil potrivit, pentru că accentul este pus pe creșterea economică.

Dânsul are experiență în domeniul antreprenoriatului, în companii internaționale și fonduri de investiții. A investit mult în afara țării, inclusiv în România și în Statele Unite ale Americii. Bineînțeles că este indicat pentru această misiune de a atrage investitori și de a impulsiona mediul de afaceri.

Are, de asemenea, posibilitatea de a contacta direct conducătorii sau proprietarii companiilor pe care îi cunoaște, să le explice oportunitățile pe care Republica Moldova le poate oferi și să contribuie astfel la creșterea economică.

Ați auzit și dumneavoastră că are o abordare foarte corectă față de activele statului. Mă refer la acele întreprinderi de stat pe care statul nu reușește să le gestioneze eficient. În cazul celor care nu sunt strategice și pe care statul nu trebuie neapărat să le mențină, este indicat să se decidă privatizarea lor, astfel încât sectorul de afaceri să poată investi și să le dezvolte.

În ceea ce privește legislația, orice inițiativă care ar simplifica procesul de deschidere a unei afaceri, de realizare a investițiilor și de dezvoltare a mediului de afaceri va avea susținerea Parlamentului. Suntem deschiși și vom sprijini aceste inițiative legislative.



MOLDPRES: Domnule Grosu, cum credeți că poate fi gestionat „paradoxul salarizării la stat”? Pe de o parte, avem presiunea publică împotriva salariilor mari din unele instituțiile publice, iar pe de altă parte, avem o lipsă gravă de cadre din cauză că salariile nu sunt competitive cu cele din sectorul privat. Care este compromisul corect în viziunea dumneavoastră pentru a asigura o administrație eficientă, dar și echitabilă în ochii cetățenilor?”

Igor Grosu: Priviți, sunt două lucruri care se vor întâmpla în viitorul foarte apropiat.

Unul va fi o intervenție a Guvernului. Cancelaria de Stat va veni cu un proiect privind intervențiile în cazul salariilor exagerate. Știu că ați mai vorbit despre aplicarea unor măsuri în acest sens. Ministrul va veni, probabil pe 31, cu un proiect privind salariile exagerate din sectorul public.

Doi, este vorba despre legea salarizării, care este acum pe rol și se discută. Încercăm să corectăm dezechilibrele care au apărut sau s-au creat începând cu anul 2018, când a fost făcută ultima intervenție majoră asupra legii salarizării.

Cu timpul s-au acumulat aceste dezechilibre și, pe bună dreptate, ele au început să fie observate atât în Parlament, cât și în alte instituții publice.

În același timp, evident, există și multă manipulare. Sunt și critici justificate, dar există și multă manipulare.

Noi trebuie să înțelegem foarte clar că există poziții și domenii foarte diferite în statul nostru. De exemplu, sistemele IT, securitatea cibernetică sau anumite competențe din domeniul sănătății necesită o pregătire foarte bună. Iar aici sectorul public este permanent într-o concurență cu sectorul privat.

Dacă un specialist din domeniul IT nu este plătit bine sau aproape comparabil cu salariile din sectorul privat, îl pierzi. El poate alege foarte ușor să meargă la o companie IT sau în altă parte, în sectorul privat, unde poate câștiga un salariu mult mai bun.

Imaginați-vă însă ce disconfort ar cauza cetățenilor, de exemplu, dacă nu ar funcționa sau ar cădea un sistem de verificare a actelor pentru alegeri. Sau un sistem de plăți. Ori semnătura electronică, care devine din ce în ce mai populară. Noi nu mai stăm la cozi la Fisc sau la alte instituții, ci semnăm electronic, de acasă, și facem plăți de acasă.

Imaginați-vă că un asemenea sistem este ținta unui atac cibernetic sau că, pentru o perioadă, grupări criminale sau răufăcători ne atacă infrastructura. Sau state care atacă deliberat sistemele noastre critice. Imaginați-vă că, de exemplu, în timpul alegerilor, cineva ar încerca să atace sistemele noastre, bazele de date electorale.

Oamenii care țin în funcțiune toate aceste sisteme sunt profesioniști foarte buni. Nu este deloc ușor să-i identifici, să-i convingi să vină în sectorul public și, mai ales, să-i motivezi să rămână aici.

Pentru ei trebuie să oferim salarii competitive în raport cu sectorul privat. Pentru că, altfel, Doamne ferește, în cazul unui asemenea incident, costurile chiar și pentru o oră sau o zi ar fi enorme. Vorbim despre sisteme de plăți, sisteme energetice, infrastructură de frontieră și multe alte servicii esențiale.

Dar există și situații în care anumite poziții nu pot fi plătite în acest fel. Acolo trebuie să intervenim drastic și să corectăm situațiile în care, de exemplu, un contabil dintr-o instituție este plătit mult mai bine decât un contabil dintr-o altă instituție, deși volumul de muncă și responsabilitățile sunt comparabile.

Legea salarizării exact asta propune: volumul de muncă și responsabilitatea pe care le are un specialist care se regăsește în mai multe instituții trebuie să fie criterii clare. Nu putem admite disparități și diferențe foarte mari de salarizare între poziții comparabile.



MOLDPRES: Și acum să vorbim despre tarifele la gazele naturale. Pe de o parte avem proteste organizate de opoziția parlamentară, iar pe de altă parte există intenția ANRE de a majora tariful. Mulți cetățeni se întreabă dacă vor putea face față acestor scumpiri. Va ajuta statul cetățenii?

Igor Grosu: Înainte de a spune cum va ajuta statul, aș explica felul în care se formează prețul. Acesta are la bază două componente.

Prima este prețul de achiziție, care depinde de cotațiile de pe burse și de evenimentele internaționale. Iar aici trebuie să spunem că războiul, situația din Strâmtoarea Hormuz și din Marea Neagră au un impact enorm. Republica Moldova nu are resurse proprii. Tot ceea ce consumăm – gaze, motorină, benzină, gaz lichefiat – importăm. De aceea depindem de cotațiile internaționale și, evident, facem tot posibilul să diversificăm sursele, pentru a nu depinde de un singur furnizor.

Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți.

A doua componentă ține de cheltuielile de transport, distribuție, gestionare și administrare. Dacă asupra prețului de achiziție nu putem interveni direct, pe această componentă putem interveni.

Eu cred că Parlamentul a făcut un pas prin adoptarea unei propuneri de modificare a Legii gazelor naturale, prin care vom încerca să optimizăm unele dintre costurile suportate de MoldovaGaz.

Vorbim, de exemplu, despre salarii exagerate. Avem situații de salarii de 360 de mii de lei și consilieri care primesc 90 de mii de lei. Eu le consider exagerate. Mai avem 12 întreprinderi pe întreg teritoriul țării, 12 directori, 12 contracte, 12 vice-directori și așa mai departe.

Cred că o singură întreprindere ar putea face față acestor responsabilități în condițiile actuale. Avem soluții tehnice și IT prin care poți monitoriza, efectua transferuri și gestiona toate aceste lucruri dintr-o singură entitate.

Prin analogie, avem și cazul Moldsilva. Avem 19 întreprinderi. Am putea avea una singură care să gestioneze întreg acest segment.

Deci există și alte elemente prin care putem interveni pentru a diminua costurile de administrare. Cineva poate spune că este vorba despre un procent sau două și că nu contează. Sunt banii noștri. Dacă putem optimiza și diminua cheltuielile, haideți să o facem. De ce să spunem că este puțin? Trebuie să economisim și să folosim cât mai eficient resursele.

În același timp, evident, statul va interveni. Așa cum am mai făcut, în sezonul rece vom veni cu soluții și propuneri pentru a compensa o parte din aceste costuri. Evident, nu putem să-i lăsăm pe oameni singuri în fața acestor scumpiri.

Vorbim despre perioada noiembrie-decembrie a anului curent și despre lunile ianuarie, februarie și martie ale anului următor. Guvernul și ministerul de resort vor veni cu propuneri, le vom discuta și vom vedea ce putem îmbunătăți în procesul de acordare a compensațiilor – volumul acestora, nivelul consumului eligibil și alte aspecte.

Probabil că anul acesta vom reveni la modalitatea de compensare direct pe factură. Cred că prima experiență, când am compensat direct pe factură, a fost mai bună decât cea pe care am aplicat-o anul acesta.

Deci, da, răspunsul meu este clar: statul va interveni și va ajuta cetățenii.

Dar am și o rugăminte: să economisim. Dacă nu suntem într-un spațiu, nu trebuie să ținem lumina conectată. Sunt resursele noastre și lucrul acesta este valabil atât pentru instituții, cât și pentru consumul din casele și apartamentele noastre.

Ultima decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale prevede diminuarea cu 20% a volumului cheltuielilor publice pentru combustibil, în mod special, pentru că suntem într-o perioadă mai dificilă și trebuie să o depășim împreună, cât mai responsabil.



MOLDPRES: Acum suntem în plin proces de amalgamare voluntară a primăriilor, în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Sunt sute de primării care au acceptat să se amalgameze, dar există și primării care se opun. De ce este important ca această reformă să fie finalizată până în 2026?

Igor Grosu: Este important să finalizăm reforma nu doar în anul 2026, ci până în lunile octombrie-noiembrie. Alegerile locale precedente au avut loc în octombrie-noiembrie 2022, iar următoarele vor avea loc în 2027. De aceea, legea trebuie adoptată în această toamnă, să existe predictibilitate cu cel puțin un an înainte de scrutin – atât pentru cetățeni și comunități, cât și pentru candidați și formațiunile politice care vor participa la alegeri.

Acesta este principiul predictibilității. Din același motiv, nici în cazul Găgăuziei nu am modificat sistemul electoral. Am păstrat sistemul actual, pentru că nu este corect să schimbi regulile în timpul jocului. Data alegerilor a fost deja stabilită și nu poți veni ulterior cu un alt sistem electoral.

Revenind la reforma administrativ-teritorială, sute de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară, iar o bună parte dintre ele l-au și finalizat. Acestea vor beneficia de stimulente financiare pe care le vor putea utiliza pentru investiții în noile structuri administrative rezultate în urma amalgamării.

Începând cu luna septembrie, primăriile care s-au amalgamat voluntar vor începe să lucreze împreună cu Ministerul Infrastructurii și Cancelaria de Stat la elaborarea proiectelor de finanțare, astfel încât, începând cu anul 2027, acestea să poată fi implementate.

MOLDPRES: Ce se va întâmpla cu primăriile care nu s-au amalgamat voluntar?

Igor Grosu: Acestea vor trece prin procedura prevăzută de lege - amalgamarea normativă. Criteriul minim este de 3.000 de locuitori pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Acolo unde acest criteriu nu este îndeplinit, localitățile vor fi integrate, cel mai probabil, în jurul unor primării existente, astfel încât să existe o organizare administrativă uniformă și viabilă.

MOLDPRES: Se discută și despre Găgăuzia?

Igor Grosu: Da, însă în cazul Găgăuziei calendarul va fi puțin diferit. Acolo, autoritatea care validează noile clustere sau noile primării este Adunarea Populară a Găgăuziei. În prezent însă, aceasta este nefuncțională, având mandatul expirat, iar alegerile au fost stabilite pentru data de 15 noiembrie.

Din acest motiv, procesul va fi decalat în timp. Totuși, există deja discuții între primării privind amalgamarea, iar după constituirea noii Adunări Populare vor putea fi adoptate deciziile necesare pentru finalizarea reformei în autonomie.



MOLDPRES: Domnule președinte, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că procesul de amalgamare administrativă va avea un calendar diferit în regiunea transnistreană, având în vedere că autoritățile constituționale nu controlează acest teritoriu. Totuși, există localități aflate sub jurisdicția Chișinăului. Considerați că și în cazul acestora ar trebui încurajat procesul de amalgamare voluntară?

Igor Grosu: Da, sunt localități în Zona de Securitate și trebuie să ținem cont de ele. Însă, dacă vor exista inițiative din partea comunităților și procesul va fi bine pregătit, vom putea avansa. Sunt localități aflate pe malul drept al Nistrului, sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, unde reforma poate fi implementată pe deplin. Acolo putem merge înainte și putem oferi toate instrumentele necesare pentru dezvoltarea administrației publice locale.

În același timp, trebuie să înțelegem că, pe termen lung, atât malul drept, cât și malul stâng al Nistrului se confruntă cu aceeași provocare – situația demografică. În regiunea transnistreană aceasta este deosebit de gravă. Populația este în continuă scădere, iar aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova.

Totodată, foarte mulți locuitori ai regiunii transnistrene utilizează serviciile oferite de statul Republica Moldova. Ei apelează la sistemul nostru de sănătate, solicită acte eliberate de Agenția Servicii Publice și beneficiază de diverse servicii sociale. Anual este vorba despre aproximativ 280 de mii de solicitări adresate instituțiilor statului. Aceste cifre demonstrează că există deja o interacțiune foarte puternică între cele două maluri ale Nistrului.

De aceea, noi trebuie să continuăm să construim acest punct de convergență. Reintegrarea nu înseamnă doar dimensiunea politică sau geopolitică. Evident, obiectivul nostru este ca regiunea transnistreană să revină în spațiul constituțional al Republicii Moldova și să iasă de sub influența Federației Ruse. Însă există și o dimensiune economică foarte importantă, care nu poate fi ignorată.

Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Procesul trebuie să fie gradual, astfel încât legislația fiscală să fie uniformă atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas, astfel încât diferențele dintre cele două maluri să fie reduse treptat și să fie create condițiile necesare pentru o reintegrare economică și administrativă durabilă.



MOLDPRES: De aproape patru ani și jumătate, cetățenii Republicii Moldova trăiesc cu teama războiului. Dacă la început această frică era mai pronunțată, astăzi oamenii par să se fi obișnuit cu ea, însă îngrijorările persistă. Vedem tot mai des drone care cad pe teritoriul Republicii Moldova, iar incidente similare au loc și în România. Ce măsuri întreprind autoritățile de la Chișinău pentru a proteja cetățenii?

Igor Grosu: Noi continuăm să facem ceea ce am anunțat încă de la început: să investim în capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Timp de mulți ani, încă de la independență, armata nu a fost o prioritate. Din păcate, adversarii noștri au reușit să inducă ideea că, dacă ești un stat neutru, nu trebuie să investești în apărare. Că neutralitatea, prin ea însăși, te protejează sau că altcineva va veni să te apere. Lucrurile nu stau așa.

Și statele neutre investesc în securitatea lor. Neutralitatea nu înseamnă vulnerabilitate și nici renunțarea la capacitatea de a-ți apăra cetățenii. Tocmai de aceea și Republica Moldova trebuie să continue să investească în propria securitate.

În prezent, consolidăm capacitățile de monitorizare și protejare a spațiului aerian. Sunt investiții costisitoare pe care nu le-am putea realiza singuri. De aceea, beneficiem de sprijinul Uniunii Europene, căreia îi mulțumim pentru ajutorul acordat la achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare supravegherii spațiului aerian.

Obiectivul nostru este să avem nu doar capacitatea de a detecta obiectele zburătoare, ci și instrumentele necesare pentru a interveni atunci când este cazul, astfel încât să protejăm infrastructura critică, teritoriul și, în primul rând, cetățenii Republicii Moldova.

Războiul nu este unul îndepărtat, ci foarte aproape de noi. Nu vorbim despre un pericol abstract. Vedem incidente repetate în apropierea frontierelor noastre și încălcări ale spațiului aerian. Tocmai de aceea este esențială cooperarea cu Ucraina și România, state care dispun de capacități tehnice mult mai avansate de monitorizare a spațiului aerian.

Atunci când este identificat un obiect zburător suspect, schimbul rapid de informații ne permite să luăm deciziile necesare pentru protejarea populației și a infrastructurii critice.

Vom continua să investim în securitate. Iar dacă vrei să fii ajutat de parteneri și să ai prieteni de încredere, trebuie să demonstrezi că și tu îți faci partea ta de responsabilitate și nu te bazezi exclusiv pe sprijinul altora.

MOLDPRES: În spațiul public persistă îngrijorări privind o eventuală escaladare a situației de securitate, inclusiv în regiunea transnistreană. Cât de mare este riscul unor evoluții care ar putea afecta Republica Moldova și ce garanții le puteți oferi cetățenilor că situația rămâne sub control?

Igor Grosu: Eu nu văd și nu am văzut, încă de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, semnale care să indice o schimbare de comportament în regiunea transnistreană. Din contră, am observat o atitudine prudentă din partea administrației de la Tiraspol. Probabil a prevalat instinctul de conservare și de autoprotecție.

Cei de acolo au înțeles că o eventuală implicare, sub orice formă, în acțiuni împotriva Ucrainei ar avea consecințe foarte grave pentru regiune și pentru cei care o administrează. Acest mesaj este transmis constant nu doar de Republica Moldova, ci și de Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alți parteneri internaționali. La rândul nostru, în formatul de dialog 1+1, transmitem foarte clar că interesul Republicii Moldova este păstrarea păcii și a stabilității și evitarea oricăror acțiuni care ar putea duce la escaladarea situației.

Nu există o alternativă mai bună pentru locuitorii din stânga Nistrului decât pacea. Este mult mai important să construiești instituții funcționale, să investești în sate și orașe, să dezvolți întreprinderi și să creezi locuri de muncă decât să repari distrugerile provocate de un război și să treci prin tragediile prin care trece astăzi Ucraina.

Eu cred că acest lucru este înțeles la Tiraspol. Sigur, rămân în continuare probleme serioase legate de respectarea drepturilor omului și există cazuri în care persoane sunt reținute sau persecutate în mod abuziv. Aceste probleme nu au dispărut și trebuie soluționate.

În același timp, riscurile pe care le-ar presupune o eventuală escaladare sunt conștientizate. Evident, Federația Rusă și-ar fi dorit o atitudine mult mai beligerantă din partea regiunii transnistrene. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici administrația de acolo și nici militarii aflați în regiune nu au manifestat dorința de a deveni carne de tun în aventurile militare și în războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.



MOLDPRES: Parlamentul are și un rol important în promovarea cooperării internaționale. Odată cu declararea integrării europene drept obiectiv strategic al Republicii Moldova, activitatea Legislativului s-a orientat tot mai mult spre consolidarea relațiilor cu parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene și cu Parlamentul European. Ce rezultate concrete ați obținut pe această dimensiune și cum contribuie ele la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană? De asemenea, în luna mai anunțați că o delegație a președinților comisiilor parlamentare urma să efectueze o vizită de lucru la Parlamentul European pentru a prelua bune practici. Ce beneficii a adus această vizită?

Igor Grosu: Da, acea vizită a avut loc. Președinții comisiilor parlamentare au mers la Parlamentul European și au avut o serie de întrevederi și schimburi de experiență. În prezent avem un acord de parteneriat și cooperare cu Parlamentul European, ceea ce înseamnă că relația noastră este una instituționalizată și se dezvoltă constant.

Cooperăm atât la nivelul conducerii Parlamentului, cât și la nivelul comisiilor permanente și al grupurilor politice. Periodic avem întrevederi cu eurodeputați și cu reprezentanții principalelor familii politice europene.

Beneficiem și de sprijinul unui grup foarte activ de prieteni ai Republicii Moldova din Parlamentul European. Mă refer la eurodeputați precum Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Dan Barna, Eugen Tomac și alți colegi care susțin constant parcursul european al țării noastre. Ei se asigură că Republica Moldova rămâne pe agenda Parlamentului European și că beneficiază de atenția și sprijinul instituțiilor europene ori de câte ori este nevoie.

Acest dialog permanent ne ajută nu doar în procesul de integrare europeană, ci și în promovarea intereselor Republicii Moldova, în consolidarea sprijinului politic pentru reforme și în dezvoltarea cooperării în domenii precum securitatea, economia, educația și apropierea cetățenilor de Uniunea Europeană.

Atunci când a izbucnit prima criză legată de poluarea râului Nistru, mă aflam la Parlamentul European. Împreună cu colegii noștri, am discutat această situație, iar, la insistența prietenilor Republicii Moldova din Parlamentul European, subiectul a fost inclus într-o declarație adoptată ulterior de această instituție. A fost un exemplu concret al modului în care relațiile parlamentare pot produce rezultate în beneficiul Republicii Moldova.

Dincolo de colaborarea cu Parlamentul European, avem un plan foarte clar de cooperare cu parlamentele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. În unele state este suficient să menținem interesul și sprijinul deja existent pentru Republica Moldova, iar în altele trebuie să intensificăm dialogul și să explicăm mai bine procesele de reformă și realitățile din țara noastră.

În acest efort sunt implicate comisiile parlamentare, grupurile de prietenie și delegațiile oficiale. Punem accent pe invitarea parlamentarilor europeni în Republica Moldova. Nu ne limităm doar la întrevederi oficiale la Parlament, ci le oferim posibilitatea să viziteze localități din țară, să discute cu oamenii, cu autoritățile publice locale și cu reprezentanții societății civile. În multe cazuri le prezentăm și legăturile istorice pe care Republica Moldova le are cu statele lor, fie că vorbim despre comunități germane, cehe, poloneze sau de alte naționalități care au conviețuit aici de-a lungul timpului. Avem o istorie și un patrimoniu comun pe care trebuie să le valorificăm.

Participăm activ la toate platformele parlamentare europene. Sunt prezent la reuniunile președinților de parlamente și la alte reuniuni la care sunt invitate și statele candidate la aderare. Aceste întâlniri oferă oportunitatea unor discuții bilaterale, inclusiv informale, în cadrul cărora prezentăm evoluțiile din Republica Moldova, răspundem întrebărilor partenerilor și promovăm interesele țării noastre.

Rolul diplomației parlamentare este unul esențial. În cele din urmă, parlamentele și cetățenii statelor membre vor avea un cuvânt important de spus în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De aceea este important să construim relații de încredere și să explicăm constant de ce Republica Moldova merită să devină parte a familiei europene.

Un rol deosebit îl are și diaspora noastră. Cetățenii moldoveni stabiliți în statele membre sunt cei mai buni ambasadori ai Republicii Moldova la nivel local. De fiecare dată când avem întâlniri oficiale, discutăm și cu diaspora și îi încurajăm pe conaționalii noștri să se implice nu doar în viața economică și culturală, ci și în cea civică și politică. Mă bucur să vedem tot mai multe exemple de moldoveni aleși în funcții de consilieri locali în Irlanda, Italia, Germania sau Marea Britanie. Ei contribuie la consolidarea imaginii Republicii Moldova și facilitează dialogul cu autoritățile locale.

În același timp, încurajăm înfrățirea localităților, dezvoltarea relațiilor dintre administrațiile publice locale, schimburile culturale și economice și promovarea oamenilor noștri de succes din diaspora – antreprenori, artiști, cercetători și profesioniști care s-au afirmat peste hotare. Toate aceste legături contribuie la consolidarea imaginii Republicii Moldova și la apropierea noastră de Uniunea Europeană. La fel de important este să valorificăm experiența antreprenorilor moldoveni care au construit afaceri de succes în statele europene. Ei cunosc mediul economic occidental, au creat locuri de muncă și pot deveni parteneri importanți în atragerea investițiilor și dezvoltarea economiei Republicii Moldova.



MOLDPRES: Parlamentul își încheie sesiunea de primăvară-vară. Ați reușit să realizați tot ceea ce v-ați propus? Și, după această perioadă intensă de activitate, veți reuși să vă luați câteva zile de vacanță?

Igor Grosu: Nu am reușit să realizăm chiar tot ceea ce ne-am propus. Se întâmplă de fiecare dată, pentru că obiectivele noastre sunt ambițioase și întotdeauna rămân proiecte care trebuie finalizate.

Tocmai de aceea Parlamentul va reveni în sesiune extraordinară, în perioada 24–26 august. Vom examina și vota în lectura a doua mai multe proiecte de lege importante, astfel încât acestea să poată intra în vigoare în luna septembrie.

Ne așteaptă o toamnă foarte încărcată, cu numeroase proiecte de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene. Va trebui să fim foarte bine organizați, atât Parlamentul, cât și Guvernul, să lucrăm coordonat și să ne onorăm toate angajamentele asumate în procesul de integrare europeană.

În ceea ce privește vacanța, voi rămâne în mare parte în Republica Moldova. Voi merge la țară, îmi voi vizita mama și soacra și voi petrece timp cu familia. Probabil vom reuși să plecăm și pentru câteva zile peste hotare, dar apoi ne întoarcem la muncă.

MOLDPRES: La final, ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?

Igor Grosu: Le transmit cetățenilor să creadă în Republica Moldova și în forțele noastre. În ultimii ani, țara noastră și-a construit o imagine foarte bună în statele membre ale Uniunii Europene. Am demonstrat că suntem un partener de încredere, că știm să fim solidari în perioade dificile și că ne respectăm angajamentele.

Acest lucru contează foarte mult. Partenerii europeni văd că Republica Moldova este serioasă, că își respectă cuvântul și că reformele pe care le promovează sunt reale și orientate spre viitor. Ei observă aceste transformări și au capacitatea de a aprecia eforturile pe care le depunem.

În rest, totul depinde de noi. Avem prieteni, avem susținători și trebuie să continuăm să muncim cu responsabilitate și perseverență. Sunt convins că vom reuși, iar Republica Moldova va deveni, în cel mai scurt timp posibil, stat membru al Uniunii Europene.