Decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară au fost aprobate de 85 la sută din primăriile din țară. Alexei Buzu: „Doar prin primării puternice putem oferi servicii calitative și infrastructură modernizată”

O pondere de 85 la sută din primăriile din Republica Moldova au inițiat procesul de amalgamare voluntară, ceea ce înseamnă o cifră de 761 de primării, din totalul celor 890 de primării existente, sau 90 la sută din primăriile care au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Pentru primăriile implicate în proces, urmează elaborarea proiectelor de dezvoltare privind stimulentele oferite de Guvern, iar în cazul primăriilor care nu au optat pentru această cale, urmează amalgamarea normativă, care va începe în luna august. Informațiile au fost prezentate astăzi de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în contextul expirării, la 31 iulie, a termenului pentru aprobarea deciziei de inițiere a amalgamării voluntare, informează MOLDPRES.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat astăzi, la o conferință de presă, că rezultatele obținute și deciziile de inițiere a procesului de amalgamare voluntară denotă faptul că deși este o hotărâre complicată, aleșii locali din Republica Moldova, în marea lor parte, au luat o decizie în favoarea oamenilor pe care îi reprezintă și a dezvoltării localităților lor.


„În Republica Moldova avem 892 de primării. Două primării - municipiul Chișinău și municipiul Bălți, nu pot fi parte a procesului de amalgamare. Deci ne raportăm la 890 de primării. Dintre acestea, 761 de primării, adică 85% din ele, au adoptat decizii de inițiere a procesului. Deci 85% din toate primăriile din Republica Moldova au luat decizia de inițiere. Asta înseamnă circa 90% din primăriile care au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Este un semn clar că, deși este o decizie complicată, aleșii locali din Republica Moldova, în marea lor parte, au luat o decizie în favoarea localității și oamenilor pe care îi reprezintă. Și este un semn foarte clar că procesul de amalgamare este înțeles și este susținut de către aleșii locali de la noi din țară”, a afirmat Alexei Buzu.


Oficialul a explicat necesitatea de a iniția reforma administrației publice locale. Potrivit lui, acest lucru a fost indispensabil pentru a asigura dezvoltarea localităților, a infrastructurii, a oferi cetățenilor acces mai facil la servicii publice și a consolida capacitatea autorităților locale de a atrage noi investiții.

Potrivit lui, 8 din 10 familii din Republica Moldova care nu au acces la apă și la canalizare locuiesc în primării cu o populație mai mică de 3000 de locuitori. În aceste localități, în ultimii 10 ani, numărul populației s-a redus cu o treime, de două ori mai mult decât media națională. În același timp, în primăriile cu sub 3000 de locuitori, veniturile proprii sunt doar de 11%, practic de trei ori mai mici decât costurile administrative.


„Este important să înțelegem de ce am pornit acest efort extrem de complex, dar foarte și foarte necesar. 8 din 10 familii din Republica Moldova care nu au acces la apă și la canalizare locuiesc în primării cu o populație mai mică de 3000 de locuitori. În aceste localități, în ultimii 10 ani, numărul populației s-a redus cu o treime, de două ori mai mult decât media națională. Asta este miza noastră, asta este obiectivul nostru, asta este standardul la care ne aliniem. Facem acest efort complicat pentru cetățeni și pentru comunitățile noastre. În aceste localități, am întâlnit aleși locali, funcționari publici fenomenali, oameni extraordinari, dedicați, integri care, an de an, depun eforturi supraumane să rezolve problemele, să înțeleagă cetățenii și să fie aproape de ei. Problema este că, an de an, veniturile proprii, posibilitățile lor sunt tot mai mici. În primăriile sub 3000 de locuitori, veniturile proprii sunt doar de 11%, practic de trei ori mai mici decât costurile administrative. Și de asta este important ca acestor oameni să le oferim primării puternice. Pentru că doar prin primării puternice putem să oferim oamenilor noștri servicii calitative, infrastructură adecvată”, a spus Alexei Buzu.


Secretarul general al Guvernului a punctat că din cele 761 de primării care au luat decizia de inițiere a procesului de amalgamare, în 400 de cazuri au fost aprobate deciziile finale, ceea ce înseamnă circa 45 la sută din primării.

În cazul acestor primării, urmează următoarea etapă.


„Guvernul, începând cu săptămâna viitoare, va începe procesul de lucru la proiectul în baza acelor stimulente de dezvoltare oferite. În luna august, cu acești aleși locali, cu aceste echipe, cu aceste grupuri mixte, vom lucra la proiectul de dezvoltare în baza acelor stimulente. Cu detalii o să revenim săptămâna viitoare”, a spus Alexei Buzu.


În același timp, alte 200 de primării din cele 760 care au luat decizia inițială de amalgamare, sau circa 22 la sută, sunt în etapele finale ale procesului. Acestea mai au la dispoziție o lună, până la 1 septembrie, pentru a aproba decizia finală.


„Au desfășurat consultări, au elaborat viziunea comună, dar încă nu au adoptat decizia finală. Termenul de 1 septembrie este pentru aceste primării, pentru acești aleși locali. Mai au la dispoziție o lună să se așeze la masă, să finalizeze aceste discuții și să ia o decizie asumată, cu siguranță consultând, ascultând cetățenii. Acest termen de sfârșit de august este pentru aceste circa 200 de primării care au parcurs practic toate etapele, doar că nu au reușit să ia decizia finală. Noi îi vom ajuta, noi vom facilita, vom sta la acele negocieri lungi, uneori interminabile, dar vom sta alături de ei, cot la cot, în prima linie, dar doar ei vor decide, noi vom avea rol de suport. Sperăm foarte mult că o bună parte din aceste 200 de primării vor lua decizia finală până la sfârșitul lunii august”, a subliniat Alexei Buzu.


Oficialul a explicat că în cazul în care aceste primării nu reușesc până la sfârșitul lunii august să ia o decizie finală, Guvernul își va asuma rolul și va demara procesul de amalgamare normativă.

În plus, mai sunt 161 de primării care au luat decizia inițială de amalgamare, au inițiat procesul, dar s-au blocat.


„Noi cunoaștem aceste primării, încercăm să le oferim anumite soluții. Și în următoarea lună vom fi alături, dar credem că o bună parte din ele vor trece în procesul de amalgamare normativă. În unele localități, inclusiv eu și colegii mei, am încercat să mediem, am fost de opt ori, de nou ori, deci am încercat să găsim soluții și nu ne-a reușit. De asta, miercuri după ședința de Guvern, am spus că noi anticipăm că cel puțin vom avea 200 de primării care vor trece prin acest proces”, a completat Alexei Buzu.


Totodată, un număr de 60 de primării din start au spus că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. „Pentru ele, Cancelaria va prelua inițiativa. În luna august trecem imediat la procesul de amalgamare normativă”, a menționat secretarul general al Guvernului.

Astfel, săptămâna viitoare, aceste primării vor primi notificările de demarare a procesului de amalgamare normativă.


„În procesul de amalgamare normativă, deciziile și le asumă Guvernul. Vom consulta oamenii, vom consulta cetățenii, vom vedea care sunt opiniile lor și pornim de la interesul suprem al cetățenilor. Dar, în acest caz, pe procesul de amalgamare, decizia deja va aparține Guvernului și Parlamentului, nu aleșilor locali. Deci, acolo unde aleșii locali și-au declinat din responsabilitate, nu au dorit să urmeze exemplul majorității aleșilor locali din țară, Guvernul își va asuma și va prelua inițiativa, pentru că vrem să garantăm că niciun cetățean nu rămâne blocat într-o administrație publică mică, cu număr de cetățeni în scădere și cu resurse puține”, a spus Alexei Buzu.


Secretarul general al Guvernului a accentuat că, în toamna acestui an, în Parlament ar urma să fie prezentat proiectul care va descrie noua structură administrativă a țării.


„Ne dorim ca această lege să fie votată în toamnă, pentru ca să avem un an la dispoziție să facem această tranziție și să realizăm, să facilităm următoarele etape ale reformei. În scurt timp vom prezenta și detalii pe nivelul II, competențe, cum va arăta harta. Legea cu care venim în toamnă se va referi și la nivelul II”, a spus oficialul.


El a adăugat că după alegerile locale generale din 2027, nici o primărie din Republica Moldova nu va avea un număr al populației mai mic de 3.000 de locuitori.

Totodată, Alexei Buzu a accentuat că banii din stimulentul pentru dezvoltare oferit de Guvern va fi pus la dispoziția localităților la începutul anului 2027.


„Noi vom lucra la propunerea de proiect și din 2027, vom pune la dispoziție aceste resurse. Dar pentru că sunt resurse semnificative, banii trebuie să fie puși într-un proiect clar: apă, sanitație, drumuri, servicii. Astfel, banii pentru stimulante, stimulentul II de dezvoltare, va fi pus la dispoziție în anul 2027, la începutul anului”, a explicat secretarul general al Guvernului.


Alexei Buzu a venit cu o reacție și în cazurile prezentate în spațiul public care ar viza disensiuni privind procesul de amalgamare.


„Noi realizăm acest efort complicat pentru că vrem să avem servicii și infrastructură mai bună pentru cetățenii și localități noastre. De aceea, cu siguranță, interesul, voința și opinia cetățenilor mereu vor prima. (...) Cu siguranță, fiecare caz trebuie examinat și mereu interesul cetățenilor trebuie să primeze. (...) Cu privire la critici. Noi trăim și construim o societate democratică. Este important ca fiecare partid din opoziție, reprezentant al societății civile, ales local, cetățean, instituții media trebuie să aibă o opinie și noi o respectăm. Dar credem noi că și opinia trebuie să fie probată. (...) în public unii critică, atunci când nu sunt camerele, inclusiv în localități, merg, susțin, inclusiv reprezentanții lor susțin acest proces. Dar încă o dată, critica tot timpul este benefică, pentru că inclusiv într-un asemenea proces, foarte important, foarte complex, ne ajută să identificăm unde sunt probleme, unii sunt breșe, și cum putem să îmbunătățim”, a argumentat Alexei Buzu.


Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice. Localitățile care aleg amalgamarea voluntară beneficiază de stimulente financiare majorate, care vor fi investite în dezvoltarea localităților și consolidarea serviciilor pentru cetățeni.