Cetățenii aflați peste hotare vor putea vota la parlamentare în 301 secții deschise în străinătate

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, aflați peste hotare, vor putea vota la alegerile parlamentare din 28 septembrie, la 301 secții de votare deschise în străinătate. Decizia a fost aprobată astăzi de Comisia Electorală Centrală (CEC), informează MOLDPRES.

Din numărul total, patru secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

Pentru comparație, la scrutinul prezidențial din octombrie 2024, au fost organizate 234 secții de votare în străinătate.

Proiectul a fost prezentat de președinta CEC, Angelica Caraman. Ea a afirmat că drept temei pentru constituirea secțiilor de votare peste hotare este dinamica participării alegătorilor la ultimele trei scrutine. Complementar, se ține cont de datele înregistrării prealabile și informațiile prezentate de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la numărul și locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate.

Astfel, președinta CEC a menționat că numărul cetățenilor din diasporă, care au participat la vot, a crescut constant la ultimele scrutine.


„La ultimul scrutin, în 2024, în turul doi, au participat circa 330 de mii de alegători în cele 231 de secții de votare deschise în afara țării. Acest număr este cu 117 mii alegători mai mare față de cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2021 și cu 179 de mii de alegători mai mult în raport cu scrutinul prezidențial din 2020, mă refer aici la turul întâi. Cu referire la turul doi, această cifră este mai mare cu peste 66 de mii de alegători”, a spus Angelica Caraman.


Prin urmare, potrivit datelor statistice prezentate de președinta CEC, se constată o creștere cu 35,6% a numărului de alegători față de 2021, cu 54 la sută față de turul I și cu 20 la sută față de turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020.


„Respectiv, este justificată creșterea numărului de secții de votare, în special în țările unde dinamica participării este în creștere”, a subliniat Angelica Caraman.


În ceea ce privește procesul de vot în Federația Rusă, Angelica Caraman a subliniat că la scrutinul parlamentar din 28 septembrie, în această țară vor fi deschise două secții de votare, decizia fiind argumentată prin „motive de securitate”.


„Cu referire la Federația Rusă, au fost propuse două secții de votare în incinta misiunii diplomatice a Republicii Moldova, având în vedere care sunt condițiile la moment în Federația Rusă și aflarea Federației Ruse în război cu Ucraina și din considerentul că nu putem asigura securitatea procesului de vot”, a declarat Angelica Caraman, care a precizat că atunci când a fost făcută analiza listelor după alegeri, s-a constatat că a șaptea parte dintre cetățenii care s-au înregistrat în Federația Rusă, de fapt, au votat în Republica Moldova.


În aceste condiții, CEC a respins propunerea înaintată de un membru al Comisiei de a deschide cinci secții de votare în Federația Rusă. „Chiar dacă de principiu aș fi susținut proupnerea de extindere a numărului de secții de votare în Federația Rusă, repet, suntem în aceleași circumstante ca și anul precendent în care din condiții de securitate practic nu putem organiza secții de votare înafara misiunii diplomatice. Situația este similară și Ucrainei și Israelului”, a ecplicat vicepreședintele CEC, Pavel Postica.


„Am avut la CEC o solicitare de a deschide secții de votare în orașul Vinița din Ucraina și la fel nu am venit cu această propunere pentru că este situația în care nu putem asigura securitatea procesului, nici a funcționarilor, nici a alegătorilor, pe teritoriul unde au loc conflicte militare”, a menționat președinta CEC, Angelica Caraman. 


Pe 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a alege deputații în viitorul Parlament.