Mihai Isac: „Republica Moldova a participat la summitul CPE de la Erevan în calitate de stat aflat în centrul discuțiilor privind extinderea UE”

Pentru Chișinău, importanța summitului Comunității Politice Europene desfășurat pe 4 mai la Erevan, Armenia, începe chiar cu simpla prezență la masa discuțiilor. Republica Moldova nu a participat în calitate de observator marginal, ci ca stat aflat în centrul dezbaterilor privind extinderea Uniunii Europene și arhitectura securității europene.

Solicitat de MOLDPRES, analistul politic Mihai Isac subliniază că președinta Maia Sandu a co-prezidat, alături de președintele francez Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. Tema este una de maximă relevanță pentru Republica Moldova, în contextul experiențelor recente marcate de presiuni energetice, campanii de dezinformare, finanțări politice obscure, tentative de destabilizare și ingerințe în procesele electorale.



 „Erevanul încearcă să arate că nu mai vrea să fie privit exclusiv prin lentila unei dependențe istorice de Rusia”

Mihai Isac: Summitul Comunității Politice Europene de la Erevan nu este doar o reuniune diplomatică într-o capitală îndepărtată de Chișinău. Pentru Republica Moldova, evenimentul are o miză directă, confirmând că securitatea Moldovei, parcursul său european și rezistența în fața războiului hibrid sunt deja teme europene, nu doar preocupări interne. Pentru Armenia, summitul are o semnificație și mai dramatică. Este momentul în care Erevanul încearcă să arate că nu mai vrea să fie privit exclusiv prin lentila unei dependențe istorice de Rusia, ci ca un stat care își caută o ancoră politică, economică și de securitate în Europa, mai exact în Uniunea Europeană.

Pe 4 mai 2026, Armenia a găzduit cel de-al optulea summit al Comunității Politice Europene. Reuniunea a adus la aceeași masă lideri din peste 40 de state, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, state membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie, Turcia și Canada, invitată pentru prima dată ca stat non-european la acest format. Potrivit Consiliului European, agenda summitului s-a concentrat pe reziliență democratică, conectivitate, securitate economică și energetică, teme care ating direct atât Moldova, cât și Armenia.

Totodată să nu uităm că Armenia are o graniță terestră directă cu Republica Islamică Iran, un stat cu care are relații complicate, marcate de o istorie tumultoasă.

Miza moldovenească a fost dublă: asigurarea securității și aderarea la UE

Pentru Chișinău, importanța summitului începe cu simpla prezență la masă. Republica Moldova nu a participat ca observator marginal, ci ca stat aflat în centrul discuțiilor despre extinderea UE și securitatea europeană. Președinta Maia Sandu a co-prezidat, alături de Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride, iar tema este una dintre cele mai sensibile pentru R. Moldova, după ani de presiuni energetice, dezinformare, finanțări politice obscure, tentative de destabilizare și ingerințe electorale.

Miza moldovenească a fost dublă, mai excat asigurarea securității și aderarea la UE. Pe de o parte, Chișinăul a folosit forumul pentru a vorbi despre apărarea democrației în fața ingerințelor externe. Pe de altă parte, a încercat să mențină presiunea politică pentru avansarea negocierilor de aderare. La Erevan, președinta Maia Sandu a avut o reuniune dedicată viitorului european al Republicii Moldova și consolidării păcii și securității, la care au participat lideri precum președintele României, Nicușor Dan, Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Keir Starmer, Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas.



Mesaj important de la președintele României, Nicușor Dan: liderii au discutat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Un mesaj important a venit de la președintele României, Nicușor Dan, care a spus că liderii au discutat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și că un răspuns privind avansarea procesului ar putea veni până la sfârșitul lunii iunie, în contextul în care dosarul Moldovei este legat politic de cel al Ucrainei. Discuția a vizat deschiderea oficială a procesului de aderare cu primul cluster de negocieri. Pentru Chișinău, aceasta este una dintre cele mai concrete mize ale reuniunii, și anume transformarea sprijinului politic în pași tehnici în procesul de aderare.

Erevanul este important pentru R. Moldova și prin paralela politică dintre cele două state. Armenia, ca și Republica Moldova, se află într-un spațiu de presiune geopolitică. Ambele țări au relații istorice complicate cu Rusia, au societăți vulnerabile la propagandă și au nevoie de parteneri occidentali pentru a-și întări instituțiile. Diferența este că R. Moldova are deja statut de țară candidată la UE și un parcurs de aderare mai clar, în timp ce Armenia abia își testează drumul european. Tocmai de aceea, R. Moldova poate apărea la Erevan nu doar ca beneficiar al sprijinului european, ci și ca stat care poate oferi experiență în reziliență, combaterea dezinformării și adaptare instituțională. Sprijinul românesc, un element fundamental în arhitectura securității R. Moldova, nu poate fi replicat de Armenia, în pofida unor legături istorice profunde cu anumite state, precum Franța, unde există o importantă diasporă armeană de aproape un milion de persoane.

Întrebarea centrală: dacă Armenia se poate rupe de Rusia?

Întrebarea centrală este dacă Armenia se poate rupe de Rusia. Răspunsul corect este că nu este proces brusc ori total, dar se îndepărtează vizibil. Armenia a înghețat încă din 2024 participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară dominată de Rusia, după ce premierul Nikol Pașinian a acuzat blocul că nu și-a îndeplinit obligațiile față de Armenia. Totuși, Pașinian declara atunci că nu există o discuție imediată despre închiderea bazei militare ruse din Armenia, semn că ruptura nu este completă și că Erevanul evită o confruntare frontală cu Moscova. Trauma din Nagorno-Karabah marchează profund scena politică armeană, urmând să fie decontată electoral sub o formă sau alta de unii politicieni considerați prea moderați în relația cu Baku.

Armenia rămâne prinsă într-o realitate dură. Erevanul vrea mai multă libertate strategică, dar depinde încă de Rusia în economie, energie și securitate. Moscova știe acest lucru și îl folosește. În aprilie 2026, Vladimir Putin a avertizat Armenia că nu poate fi în același timp parte a Uniunii Europene și a Uniunii Economice Eurasiatice, blocul economic dominat de Rusia. Pashinyan a recunoscut că apartenența simultană la cele două blocuri nu este posibilă pe termen lung, dar a spus că, deocamdată, Armenia poate combina apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică cu dezvoltarea cooperării cu UE.

Prin urmare, Armenia nu rupe relația cu Rusia printr-o declarație solemnă. Mai degrabă, Armenia încearcă să reducă monopolul Rusiei asupra securității și politicii sale externe. Summitul de la Erevan arată această schimbare prin simboluri și prin decizii practice. Faptul că peste 40 de lideri europeni au venit în capitala Armeniei transmite un mesaj direct, și anume faptulc că regiunea Caucazului de Sud nu mai este tratat doar ca o zonă de influență rusă, ci ca parte a conversației europene despre securitate, democrație și conectivitate.

Reorientare startegică în Armenia: începutul unui proces de integrare europeană

Armenia se apropie de Europa, dar această apropiere este mai degrabă un proces de reorientare strategică decât un drum rapid spre aderare. În aprilie 2025, Armenia a adoptat o lege care creează baza legală pentru apropierea de Uniunea Europeană, însă premierul Pașinian a precizat că aceasta nu este o cerere formală de aderare, ci începutul unui proces mai larg de integrare. Trebuie să recunoaștem că aderarea la blocul comunitar va fi dificilă, având în vedere că Armenia nu are frontieră cu UE, depinde economic de Rusia și se află într-o regiune marcată de conflictul cu Azerbaidjanul, dar și de presiunea turcă.

Summitul de la Erevan vine și într-un moment electoral foarte sensibil pentru Armenia. Alegerile parlamentare sunt programate pentru 7 iunie 2026, iar acestea sunt esențiale pentru viitorul lui Nikol Pașinian și pentru direcția geopolitică a țării. Parlamentul European a avertizat deja asupra riscului de ingerințe externe și dezinformare, menționând preocupări privind tentative ale Moscovei de a influența rezultatul votului. În acest context, summitul devine și o scenă electorală. Pașinian demonstrează electoratului armean că apropierea de Europa aduce sprijin politic, expertiză, investiții și garanții de reziliență.



Declarație de sprijin pentru Armenia la Summitul CPE de la Erevan

Tot pe marginea summitului, liderii Franței, Lituaniei, Estoniei, Norvegiei, Poloniei, Marii Britanii, președintele Consiliului European și șefa diplomației europene au semnat o declarație comună de sprijin pentru Armenia. Documentul afirmă sprijinul pentru suveranitatea Armeniei, pentru reziliența democratică și pentru alegeri libere la 7 iunie, fără ingerințe externe. Liderii au promis sprijin prin experți, consolidare de capacități, echipamente și observare electorală.

Aceasta este una dintre deciziile politice importante ale momentului: Europa nu doar salută orientarea proeuropeană a Armeniei, ci încearcă să o protejeze într-un moment electoral. Pentru R. Moldova, mesajul este familiar. Chișinăul a trecut prin același tip de presiuni, precum interferențe informaționale, finanțări netransparente, campanii de destabilizare și încercări de a transforma alegerile într-un referendum geopolitic. De aceea, discuțiile despre Armenia au un impact direct pentru Republica Moldova. Ele confirmă că UE tratează apărarea proceselor electorale ca parte a securității continentale.

O altă decizie importantă este consolidarea prezenței civile a UE în Armenia. La 21 aprilie 2026, Consiliul UE a decis crearea Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Armenia, cu un mandat inițial de doi ani. Misiunea va ajuta autoritățile armene să răspundă amenințărilor hibride, manipulării informaționale externe, atacurilor cibernetice și fluxurilor financiare ilicite. Aceasta este o decizie practică, nu doar simbolică, având în vedere că UE trimite expertiză instituțională într-o țară aflată sub presiune geopolitică majoră.

Pe dimensiunea de securitate, UE a decis și sprijin financiar pentru Armenia prin Facilitatea Europeană pentru Pace. În ianuarie 2026, Consiliul UE a aprobat o măsură de asistență de 20 de milioane de euro pentru îmbunătățirea capacităților logistice ale forțelor armate armene, ridicând sprijinul total în acest cadru la 30 de milioane de euro. Scopul este protecția civililor în situații de criză și creșterea interoperabilității pentru eventuale misiuni internaționale, inclusiv ale UE.

Pe plan economic, apropierea UE-Armenia se vede prin planul de reziliență și creștere de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024-2027 și prin investiții Global Gateway care ar urma să ajungă la 2,5 miliarde de euro. Consiliul European menționează că aceste investiții vizează creșterea economică, conectivitatea și crearea de locuri de muncă. Pentru Armenia, aceasta este oferta europeană concretă. Nu doar declarații despre valori, ci bani pentru infrastructură, reforme și legături regionale.

Deciziile de la Erevan înseamnă o serie de angajamente

Deciziile summitului trebuie însă explicate atent. Comunitatea Politică Europeană nu este o instituție care adoptă tratate de aderare sau decizii obligatorii ca un Consiliu European. Este mai degrabă un cadru politic flexibil, unde liderii discută direct, negociază bilateral și creează inițiative comune. De aceea, deciziile de la Erevan nu înseamnă un singur document final spectaculos, ci o serie de angajamente, mai exact sprijin pentru Armenia, susținerea Moldovei în procesul european, cooperare împotriva amenințărilor hibride, discuții despre conectivitate, securitate energetică, Ucraina și combaterea criminalității transfrontaliere.

Pentru Republica Moldova, un rezultat concret a fost participarea la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, lansată în 2025 la inițiativa lui Emmanuel Macron și Giorgia Meloni. La Erevan, liderii au discutat despre combaterea fluxurilor financiare ilicite, spălarea banilor, confiscarea bunurilor provenite din activități criminale și schimbul de informații privind folosirea criptomonedelor pentru spălarea banilor. Pentru Chișinău, aceasta contează deoarece criminalitatea organizată, finanțările ilegale și rețelele transfrontaliere se intersectează adesea cu vulnerabilitățile politice și electorale.

În plan regional, summitul a transmis și un mesaj despre pacea dintre Armenia și Azerbaidjan. António Costa a spus că reuniunea de la Erevan este istorică pentru că are loc pentru prima dată în Caucazul de Sud și pentru că președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a participat prin videoconferință. Costa a prezentat summitul drept unul al păcii în Caucaz, legând stabilitatea regională de instituții democratice reziliente și de legături economice între vecini.



Lecția de la Erevan: statele mici câștigă vizibilitate atunci când își leagă agenda națională de agenda de securitate a Europei

Pentru Republica Moldova, lecția de la Erevan este limpede. Mai exact statele mici pot câștiga vizibilitate atunci când își leagă agenda națională de agenda de securitate a Europei. Republica Moldova nu cere doar sprijin pentru aderare, ci arată că apărarea sa democratică este parte a apărării continentului. Iar Armenia demonstrează că dependența de Rusia nu este o fatalitate, chiar dacă ieșirea din această dependență este lentă, riscantă și costisitoare.

Summitul de la Erevan este important pentru Moldova pentru că menține Chișinăul în centrul discuțiilor europene, îi oferă ocazia să ceară accelerarea aderării la UE și îi consolidează profilul de stat care a acumulat experiență în rezistența la război hibrid. Pentru Armenia, summitul marchează o etapă de apropiere vizibilă de Europa, dar nu o ruptură completă de Rusia. Erevanul încearcă să schimbe direcția, fără să provoace un șoc geopolitic pe care nu l-ar putea gestiona. Iar pentru Europa, reuniunea arată că frontiera politică a continentului nu mai este desenată doar pe hartă, ci acolo unde societățile aleg democrația, suveranitatea și dreptul de a-și decide singure viitorul.