INTERVIU MOLDPRES // Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei: „Președinția Comitetului de Miniștri este o responsabilitate și o oportunitate pentru Republica Moldova de a-și demonstra angajamentul față de valorile europene”

Interviu în exclusivitate pentru MOLDPRES cu Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, aduce în prim-plan o analiză amplă asupra parcursului Republicii Moldova din ultimele trei decenii și a transformărilor profunde prin care a trecut statul. 

Oficialul subliniază că, în ciuda provocărilor persistente, Republica Moldova se afirmă astăzi ca o țară cu o reziliență remarcabilă și o orientare democratică tot mai consolidată.

„Procesul de aderare la UE în sine servește drept motor important pentru reformele juridice și democratice necesare pentru a onora pe deplin obligațiile care decurg din calitatea de membru al Consiliului Europei. În ceea ce privește statutul de monitorizare, aceasta rămâne o decizie care ține exclusiv de mandatul APCE. Ceea ce putem confirma este că raportorii APCE urmează să viziteze Moldova în viitorul apropiat, fiind așteptat un nou raport care va oferi o evaluare actualizată și cuprinzătoare a progreselor înregistrate de țară”, a declarat oficialul.

Potrivit lui Falk Lange, statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, agenda ambițioasă de reforme și angajamentul ferm față de valorile europene — chiar și în contextul unor presiuni geopolitice considerabile — demonstrează un nivel de maturitate politică și instituțională dificil de anticipat în urmă cu 30 de ani.

MOLDPRES: Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Cum este perceput acest mandat la Strasbourg? În ce măsură această președinție reflectă progresele realizate de țara noastră în domeniul democrației și statului de drept?

Falk Lange: Este esențial să înțelegem că președinția Comitetului de Miniștri deținută de Republica Moldova nu este o numire pe merit sau o recompensă. Mai degrabă, aceasta reprezintă rândul țării într-un sistem de rotație bine stabilit, care se aplică tuturor celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Președinția se rotează în ordine alfabetică, fiecare țară deținând funcția timp de șase luni, ceea ce înseamnă că este rândul Republicii Moldova într-o secvență pe care fiecare stat membru trebuie să o parcurgă.

În acest sens, aceasta oferă Republicii Moldova o platformă valoroasă. Mandatul de șase luni oferă ocazia de a demonstra capacitatea organizațională, de a stabili priorități care să se alinieze valorilor Consiliului Europei și de a da dovadă de lider în facilitarea dialogului între statele membre. Este o responsabilitate și o oportunitate pentru Republica Moldova de a-și demonstra dedicarea față de valorile europene pe durata mandatului său de președinție.

Totodată, țin să menționez că, prin numărul de activități planificate și organizate în cadrul președinției, Republica Moldova a stabilit un standard ridicat, demonstrând angajamentul țării de a pune în valoare progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației.

Republica Moldova a demonstrat că poate rezista cu fermitate eforturilor de dezinformare, interferenței străine și manipulării, în special în timpul alegerilor de anul trecut. Acest lucru arată că pregătirea, coordonarea instituțională, vigilența actorilor media și cooperarea cu partenerii internaționali pot face o diferență tangibilă.



MOLDPRES: Președinta Maia Sandu s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, vorbind despre presiunile și amenințările cu care se confruntă democrația în Republica Moldova. Cum a fost primit acest mesaj la Strasbourg? Considerați că acest discurs a contribuit la o mai bună înțelegere, la nivel european, a provocărilor cu care se confruntă Moldova?

Falk Lange: Din câte știu, discursul președintei Sandu a fost primit pozitiv și cu o atenție considerabilă la Strasbourg, în mare parte deoarece a exprimat provocări care rezonează mult dincolo de granițele Moldovei, atingând vulnerabilități comune multor democrații europene de astăzi.

Impactul discursului său a fost subliniat și mai mult atunci când secretarul general Alain Berset a făcut referire la afirmațiile sale în cadrul unei conferințe ulterioare privind educația media și integritatea informației, desfășurată la Chișinău. Această recunoaștere a evidențiat gravitatea problemelor cu care se confruntă Moldova, în special în ceea ce privește manipularea informației și interferența străină, și a indicat faptul că mesajul său a avut un ecou real în cadrul Consiliului Europei.

În acest sens, este rezonabil să concluzionăm că discursul președintei Sandu a contribuit în mod semnificativ la sensibilizarea Europei cu privire la presiunile specifice cu care se confruntă Moldova, consolidând totodată dialogul mai amplu privind protejarea integrității democratice pe întreg continentul.



MOLDPRES: Dezinformarea rămâne una dintre cele mai mari provocări. Cum evaluați progresele înregistrate de Moldova în combaterea acestui fenomen? Ce rol joacă instituțiile statului, mass-media și societatea civilă în consolidarea rezilienței informaționale?

Falk Lange: Manipularea informației este, într-adevăr, o problemă omniprezentă în Europa de astăzi. Valurile de dezinformare de intensitate redusă, dar constante, pot avea ca efect normalizarea narațiunilor false și pot pune sub semnul întrebării informațiile credibile și încrederea în sursele credibile de informații. Moldova nu este singura care se confruntă cu aceste amenințări.

Conform unui sondaj Eurobarometru recent, 81 % dintre cetățenii UE consideră dezinformarea și amestecul străin drept probleme urgente, în special în perioada alegerilor.

Într-un moment în care dezinformarea și manipularea informațională din exterior vizează din ce în ce mai mult alegerile, dezbaterea publică și încrederea în instituții, discuția trebuie să treacă de la recunoașterea problemei la soluții coordonate și pe termen lung, care să implice toți actorii relevanți.

În acest sens, reziliența este realizabilă, iar toate părțile interesate joacă un rol esențial. Prin politici bazate pe drepturile omului, eforturi coordonate în domeniul MIL (alfabetizarea media și informațională), sprijin pentru jurnalismul de calitate și independent, precum și cooperarea între multiple părți interesate, Moldova își poate consolida capacitatea de a rezista manipulării informaționale, susținând în același timp valorile democratice.

Confruntată cu provocări substanțiale și riscuri continue, Republica Moldova a demonstrat că poate rezista cu fermitate eforturilor de dezinformare, interferenței străine și manipulării, în special în timpul alegerilor de anul trecut. Acest lucru arată că pregătirea, coordonarea instituțională, vigilența actorilor media și cooperarea cu partenerii internaționali pot face o diferență tangibilă.



MOLDPRES: Ce instrumente și mecanisme pune la dispoziție Consiliul Europei pentru a sprijini statele membre în combaterea ingerințelor externe și în protejarea proceselor democratice?

Falk Lange: Consiliul Europei a recunoscut de mult timp că integritatea informației este fundamentală pentru sănătatea democrației. Activitatea sa în acest domeniu este ferm ancorată în valorile fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și libertății de exprimare, astfel cum sunt garantate de articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului. Un principiu director esențial rămâne acela că orice restricție privind conținutul — fie că este vorba de discursuri ilegale, materiale dăunătoare sau informații false — trebuie să respecte pe deplin standardele internaționale privind libertatea de exprimare.

Acest angajament este consolidat și mai mult de Noul Pact Democratic pentru Europa, care plasează protecția proceselor și instituțiilor democratice în centrul priorităților strategice ale Consiliului Europei, oferind statelor membre un cadru reînnoit pentru consolidarea rezilienței lor împotriva ingerințelor externe și a amenințărilor emergente la adresa guvernanței democratice.

În același timp, Consiliul recunoaște că promovarea integrității informației necesită abordări cuprinzătoare, proactive și strategice. Măsurile reactive nu sunt suficiente pe termen lung. Combaterea eficientă a dezinformării necesită un angajament al întregii societăți, în cadrul căruia guvernele, mass-media, organizațiile societății civile, platformele digitale și cetățenii au fiecare un rol semnificativ.

Prin diverse instrumente juridice cu caracter obligatoriu, precum și prin instrumente de drept neobligatoriu, recomandări și activități de cooperare, Consiliul Europei oferă statelor membre un cadru cuprinzător pentru consolidarea rezilienței.

De exemplu, Convenția-cadru privind inteligența artificială abordează riscurile pe care inteligența artificială le prezintă pentru drepturile omului, democrație și statul de drept, în timp ce Convenția de la Budapesta privind criminalitatea cibernetică oferă un cadru juridic fundamental pentru combaterea interferențelor cibernetice și a activităților infracționale conexe în mediul digital.

O multitudine de recomandări ale Consiliului Europei acoperă domenii-cheie de politică privind integritatea informațiilor, inclusiv sprijinirea jurnalismului de calitate și asigurarea siguranței jurnaliștilor; pluralismul și diversitatea mass-mediei; independența și sustenabilitatea mass-mediei de serviciu public; comunicarea electorală și acoperirea mediatică a campaniilor electorale;

Consiliul Europei depune eforturi pentru a integra aceste instrumente în activitatea desfășurată în Republica Moldova. Educația media și reziliența la dezinformare devin o prioritate strategică pentru țară, având la bază nevoile tot mai mari ale autorităților și societății din Moldova. În acest sens, Consiliul Europei colaborează strâns cu autoritățile naționale.

În 2025, a fost elaborată și publicată o evaluare națională a educației media, cu sprijinul Consiliului Europei. Studiul oferă dovezi solide privind modelele de consum de informații și vulnerabilitățile. Concluziile au stat la baza strategiilor naționale de comunicare și au poziționat Republica Moldova ca un contributor la dialogul politic regional și european privind educația media. Consiliul Europei a sprijinit, de asemenea, Consiliul Audiovizualului din Moldova în elaborarea primei sale strategii privind educația media.

Așa cum s-a arătat mai sus, lupta împotriva dezinformării necesită o abordare complexă, care implică mai multe părți interesate, iar Consiliul Europei va continua să stabilească standarde și să contribuie la consolidarea încrederii într-un viitor democratic al Europei.



MOLDPRES: Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei în 1995 și, de atunci, se află sub monitorizarea Adunării Parlamentare. Observați evoluții recente care ar putea duce la ridicarea acestei monitorizări? Cum ați evalua transformările prin care a trecut țara în această perioadă?

Falk Lange: Parcursul Republicii Moldova de la aderarea la Consiliul Europei în 1995 a fost unul de transformare treptată. De-a lungul a aproape trei decenii, țara a întreprins reforme democratice semnificative, iar angajamentul său față de această cale a fost reafirmat cu tărie atunci când Consiliul Uniunii Europene a acordat Moldovei statutul de țară candidată în iunie 2022 — o etapă importantă care reflectă atât aspirațiile europene, cât și eforturile concrete de reformă ale țării.

Adunarea a recunoscut continuarea punerii în aplicare de către Moldova a unui program ambițios de reforme, în special în domeniile reformei sistemului judiciar și al măsurilor anticorupție, chiar și în circumstanțe dificile și cu resurse financiare și umane limitate. Procesul de aderare la UE în sine servește drept motor important pentru reformele juridice și democratice necesare pentru a onora pe deplin obligațiile care decurg din calitatea de membru al Consiliului Europei.

În ceea ce privește statutul de monitorizare, aceasta rămâne o decizie care ține exclusiv de mandatul APCE. Ceea ce putem confirma este că raportorii APCE urmează să viziteze Moldova în viitorul apropiat, fiind așteptat un nou raport care va oferi o evaluare actualizată și cuprinzătoare a progreselor înregistrate de țară.

MOLDPRES: Cum se raportează direcția de integrare europeană a Republicii Moldova la  angajamentele asumate față de Consiliul Europei? Aderarea la Uniunea Europeană ar însemna că Republica Moldova și-a îndeplinit în mare măsură obligațiile privind reformele democratice? În ce domenii sunt încă necesare eforturi susținute?

Falk Lange: Relația dintre parcursul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană și angajamentele sale față de Consiliul Europei este strâns legată și se consolidează reciproc. Este important să se înțeleagă că nu este vorba de căi paralele, ci mai degrabă de procese complementare. Atunci când Republica Moldova depune eforturi în vederea aderării la UE, își consolidează în același timp respectarea standardelor Consiliului Europei, deoarece însăși UE se bazează pe aceste principii. Convenția europeană a drepturilor omului, activitatea Comisiei de la Veneția în materie constituțională și diversele mecanisme de monitorizare ale Consiliului Europei oferă toate repere esențiale pe care UE le ia în considerare și ea atunci când evaluează țările candidate.

MOLDPRES: Consiliul Europei, prin Comisia de la Veneția, a oferit expertiză crucială pentru exercițiile de vetting și pre-vetting din justiția moldovenească. Totuși, observăm o rezistență internă considerabilă din partea sistemului. Cum apreciază Consiliul Europei echilibrul actual dintre necesitatea unei curățări profunde a sistemului și riscul blocajelor instituționale, și ce recomandări aveți pentru a depăși acest impas fără a compromite standardele democratice?

Falk Lange: Consiliul Europei a susținut în mod constant eforturile de reformă a sistemului judiciar din Moldova, inclusiv procesele de verificare și preverificare, recunoscându-le ca instrumente esențiale pentru restabilirea și consolidarea încrederii publice în sistemul de justiție.

Suntem pe deplin conștienți de faptul că procesul de verificare a candidaturilor, deși necesar, a generat presiuni instituționale semnificative, inclusiv o agravare a numărului de posturi vacante în cadrul sistemului judiciar. Eforturile de reformă au fost inițiate ca răspuns constructiv la o provocare legată de credibilitate și sustenabilitate. Dacă profesia nu este capabilă să atragă și să păstreze candidați suficient de calificați pe termen lung, acest lucru indică existența unor probleme structurale mai profunde, care trebuie abordate în mod cuprinzător și strategic.

În acest sens, Consiliul Europei ar dori să sublinieze importanța:


	
sporirii atractivității carierei judiciare prin îmbunătățirea remunerației, a oportunităților de dezvoltare profesională și a consolidării independenței instituționale, construind astfel capacitatea judiciară;
	
menținerii integrității procesului de verificare, asigurându-se în același timp că acesta funcționează cât mai eficient și transparent posibil, pentru a minimiza perturbările instituționale prelungite;
	
consolidarea instituțiilor de formare judiciară pentru a accelera fluxul de candidați calificați;


În cele din urmă, obiectivul nu este doar consolidarea integrității  sistemului, ci construirea unui sistem judiciar independent, credibil și durabil — unul care să servească cu adevărat aspirațiile democratice ale Moldovei și să susțină parcursul acesteia către integrarea europeană.

MOLDPRES: Care sunt cele mai importante proiecte implementate în Republica Moldova cu sprijinul Consiliului Europei? Ce rezultate concrete s-au obținut în domenii precum justiția, combaterea corupției și drepturile omului?

Falk Lange: Ar fi dificil să se evidențieze un singur proiect definitoriu, întrucât inițiativele Consiliului Europei în Republica Moldova sunt strâns interconectate și contribuie în ansamblu la un proces mai amplu de consolidare democratică. Fiecare domeniu de implicare are propria sa importanță în acest peisaj mai larg al reformelor. Este important de menționat că Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova reprezintă principalul cadru strategic de cooperare între Consiliul Europei și Republica Moldova, în cadrul căruia prioritățile sunt puse în aplicare în comun cu diverse părți interesate la nivel național și local, inclusiv actori ai societății civile, contribuind astfel la sustenabilitatea instituțională și la asumarea responsabilității pentru progresele înregistrate în domeniile identificate de comun acord. Acesta este al patrulea Plan de acțiune al Consiliului Europei pentru această țară din 2013. El se bazează pe cele mai bune practici și realizările planurilor de acțiune anterioare și deschide noi domenii, precum prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, precum și implicarea sporită a societății civile și participarea tinerilor la procesul decizional democratic.

Desigur, în cadrul fiecărui cadru strategic, anumite domenii au avut un impact deosebit de vizibil și semnificativ. Reforma sectorului justiției și eforturile de combatere a spălării banilor se remarcă — nu doar prin realizările lor tehnice, ci și prin contribuția lor la ceva poate mai fundamental: restabilirea încrederii publicului în instituții. Atunci când cetățenii încep să observe că sistemul de justiție funcționează cu mai multă integritate și că infracțiunile financiare sunt tratate cu seriozitate, relația dintre stat și oamenii pe care îi servește se transformă în mod semnificativ.

Dincolo de aceste domenii, Consiliul Europei s-a angajat în egală măsură în:


	
sensibilizarea împotriva discriminării, colaborând îndeaproape cu instituțiile partenere și organizațiile societății civile pentru a promova un tratament incluziv și egal în toate segmentele societății;
	
migrația și sprijinul acordat refugiaților, consolidând capacitățile autorităților moldovenești și dezvoltând sisteme pe termen lung mai eficiente și mai durabile;
	
drepturile copiilor, asigurându-se că cei mai tineri și mai vulnerabili cetățeni ai Moldovei beneficiază de protecții juridice și instituționale mai solide;
	
Convenția de la Istanbul, sprijinind eforturile Moldovei de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, consolidând cadrele legislative și capacitățile instituționale în conformitate cu standardele europene;
	
reforma electorală, colaborând cu autoritățile moldovenești și cu Comisia Electorală Centrală pentru a spori integritatea, transparența și caracterul incluziv al proceselor electorale, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și recomandările misiunilor de observare electorală;
	
reforma administrației publice, sprijinirea Moldovei în construirea unor instituții publice mai responsabile, transparente și eficiente, o piatră de temelie atât a bunei guvernanțe, cât și a agendei mai largi de integrare europeană a țării;


Luate împreună, aceste eforturi reflectă angajamentul cuprinzător și susținut al Consiliului Europei de a sprijini parcursul democratic al Moldovei în toate dimensiunile sale.

MOLDPRES: Cum apreciați evoluțiile în domeniul libertății mass-media?

Falk Lange: Peisajul mediatic din Republica Moldova reflectă un mediu complex, dar în continuă evoluție, în care provocările semnificative coexistă cu semne încurajatoare de progres constant.

Vulnerabilitățile persistente continuă să suscite îngrijorări serioase, printre care polarizarea mass-mediei, susceptibilitatea acesteia la influențe externe, amenințarea crescândă reprezentată de campaniile de dezinformare, presiunile financiare asupra redacțiilor independente, riscurile la adresa siguranței jurnaliștilor și transparența insuficientă în ceea ce privește structura de proprietate a mass-mediei. De asemenea, este important să se recunoască faptul că anumite măsuri de urgență — inclusiv suspendarea canalelor de televiziune și blocarea site-urilor web —, deși motivate de presiuni reale legate de dezinformare, ar trebui analizate din perspectiva proporționalității și a protejării libertății de exprimare.

În același timp, există motive pentru a recunoaște progresele constante înregistrate. Procesul de aderare a Moldovei la UE a servit drept un puternic catalizator al reformelor, impulsionând alinierea la normele europene și consolidând dinamica din sectorul mass-media. Printre progresele notabile se numără:


	
avansarea către o nouă Lege a mass-media, aliniată la Actul european privind libertatea presei;
	
modificările aduse Codului serviciilor mass-media audiovizuale, care consolidează independența autorităților de reglementare audiovizuale;
	
eforturi politice continue în domeniul educației media și al alfabetizării informaționale, care consolidează reziliența societății împotriva manipulării informaționale;


Aceste reforme sunt sprijinite activ de angajamentul continuu al Consiliului Europei în Moldova. Deși rămân provocări sistemice — multe dintre ele reflectând tendințe mai largi în societățile europene — Moldova a demonstrat un angajament sincer față de reformă și față de respectarea standardelor UE și ale Consiliului Europei privind libertatea presei. Consiliul Europei rămâne pe deplin angajat să sprijine Moldova în acest demers important.

MOLDPRES: Ce rol joacă Consiliul Europei în promovarea valorilor democratice în regiunea transnistreană? Există inițiative care contribuie la apropierea celor două maluri ale Nistrului?

Falk Lange: Angajamentul Consiliului Europei față de regiunea transnistreană rămâne unul dintre cele mai sensibile și complexe aspecte ale activității noastre în Republica Moldova. Așa cum a recunoscut anterior secretarul general Berset, situația drepturilor omului în Transnistria este deosebit de dificil de evaluat, tocmai pentru că accesul deplin și nestingherit în regiune rămâne imposibil. Acest lucru contrastează puternic cu situația de pe malul drept, unde Consiliul Europei poate observa, evalua și sprijini activ îmbunătățirile. Această lipsă de acces nu este doar o constrângere logistică — ea reprezintă un obstacol fundamental în calea promovării și monitorizării eficiente a drepturilor omului.

Acestea fiind spuse, Consiliul Europei își menține angajamentul de a urmări îndeaproape evoluțiile din regiune și se ghidează după obiectivul general de a proteja drepturile tuturor persoanelor care trăiesc pe ambele maluri ale râului Nistru.

În vederea atingerii acestui obiectiv, Consiliul Europei colaborează strâns cu alte organizații internaționale care au regiunea transnistreană în sfera lor de competență, inclusiv OSCE, recunoscând că o abordare internațională coerentă și bazată pe colaborare oferă cele mai semnificative perspective de progres.

În cele din urmă, poziția Consiliului Europei este clară: drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de malul Nistrului pe care trăiesc, trebuie respectate și protejate. Rămânem pregătiți să ne intensificăm angajamentul atunci când condițiile o vor permite și continuăm să pledăm pentru accesul neîngrădit în regiune ca o condiție prealabilă esențială pentru un progres semnificativ.

MOLDPRES: Cum ați descrie Republica Moldova de astăzi în comparație cu cea din 1995?

Falk Lange: Republica Moldova din 2025 este o țară profund transformată față de cea care a aderat la Consiliul Europei în urmă cu treizeci de ani. În 1995, Moldova era o democrație tânără și fragilă, care se confrunta cu incertitudinile profunde ale tranziției post-sovietice, cu instituții aflate la început de drum, cu o experiență democratică limitată și cu provocări structurale enorme în viitor.

Astăzi, deși există fără îndoială în continuare provocări semnificative, Republica Moldova se prezintă ca o țară care a demonstrat o reziliență remarcabilă și o convingere democratică clară. Statutul său de țară candidată la aderarea la UE, agenda sa ambițioasă de reforme și angajamentul său neclintit față de valorile europene — chiar și în fața unei presiuni geopolitice considerabile — demonstrează o maturitate și o determinare care ar fi fost dificil de anticipat pe deplin în urmă cu trei decenii. Progresele realizate reflectă o țară care nu doar aspiră la standardele europene, ci lucrează activ pentru a le îndeplini.

MOLDPRES: Ce impresii v-ați format pe parcursul mandatului dumneavoastră la Chișinău și ce v-a surprins cel mai mult în Republica Moldova?

Falk Lange: Republica Moldova mi-a lăsat o impresie profundă și de durată. Ceea ce impresionează cel mai mult nu este doar ritmul reformelor instituționale, ci spiritul oamenilor înșiși — căldura lor, reziliența lor și credința lor profundă într-un viitor mai bun. Este o țară care s-a confruntat cu presiuni extraordinare, atât istorice, cât și contemporane, și totuși a ales în mod constant calea dialogului, a reformelor și a integrării europene.

Dedicarea societății civile moldovene, angajamentul instituțiilor orientate spre reforme și energia unei generații tinere care își vede viitorul ferm în cadrul familiei europene sunt, probabil, cele mai puternice și mai inspiratoare mărturii ale parcursului democratic al țării. Este un privilegiu să însoțesc Republica Moldova pe această cale.

MOLDPRES: Ce mesaj le transmiteți cetățenilor Republicii Moldova care au ales integrarea europeană pentru țara lor?

Falk Lange: Un mesaj de încurajare sinceră și de solidaritate. Calea către integrarea europeană nu este nici simplă, nici lipsită de obstacole — dar este o cale pe care țara a ales-o cu convingere, curaj și legitimitate democratică.

Fiecare reformă întreprinsă, fiecare instituție consolidată și fiecare standard îndeplinit apropie țara nu numai de Uniunea Europeană, ci și de valorile pe care Consiliul Europei le promovează de peste șaptezeci de ani — drepturile omului, statul de drept și democrația. Acestea nu sunt principii abstracte; ele constituie fundamentul unor societăți în care cetățenii trăiesc cu demnitate, libertate și oportunități.

Reziliența cetățenilor Republicii Moldova este remarcabilă, aspirațiile lor sunt legitime, iar ei nu sunt singuri. Consiliul Europei le stă ferm alături — astăzi, mâine și atâta timp cât va fi nevoie pentru a construi viitorul pe care țara și poporul său îl merită din plin.

Consiliul Europei a fost fondat la 5 mai 1949, prin semnarea Tratatului de la Londra, având sediul la Strasbourg. Organizația a fost creată pentru a promova democrația, drepturile omului și statul de drept în Europa, printre principalii săi inițiatori numărându-se Winston Churchill, Konrad Adenauer și Robert Schuman.

Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliul Europei la 13 iulie 1995, marcând un pas important în integrarea sa în spațiul democratic european. Aderarea a oferit țării o platformă importantă pentru a-și face auzită vocea la nivel european și pentru a promova aspirațiile cetățenilor săi.

Republica Moldova exercită în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat preluat la 14 noiembrie 2025 și care se încheie la 15 mai 2026. Este a doua oară când țara deține această funcție, după prima președinție din 2003.