Republica Moldova marchează 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate

Republica Moldova marchează astăzi 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, document fundamental care a deschis calea spre independența țării. Actul a fost votat la 23 iunie 1990 de către deputații Sovietului Suprem al RSS Moldovenești. Cu prilejul aniversării, conducerea țării îndeamnă cetățenii să participe luni, 23 iunie, la Marșul Suveranității, organizat în capitală, comunică MOLDPRES.

Potrivit istoricilor, adoptarea Declarației de Suveranitate a avut loc într-un context tensionat, marcat de destrămarea iminentă a Uniunii Sovietice și de un val de proclamări similare în întreaga regiune. Republica Moldova a urmat exemplele Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Georgiei și Rusiei și a marcat o ruptură clară față de centrul unional de la Moscova.

Declarația prevedea supremația legilor RSS Moldova față de cele unionale, instituirea cetățeniei moldovenești, afirmarea caracterului unitar, indivizibil și demilitarizat al statului. De asemenea, toate resursele naturale și patrimoniul aflate pe teritoriul republicii erau declarate proprietate exclusivă a Moldovei.

Luna iunie 1990 a fost una definitorie pentru conturarea statalității moldovenești: au fost create radioteleviziunea națională, Agenția de Presă Moldova-Press și ziarul „Sfatul Țării”, iar Parlamentul a condamnat oficial pactul Ribbentrop-Molotov. Aceste măsuri au arătat clar voința politică a Chișinăului de a se desprinde de influența Moscovei.

Textul Declarației a fost elaborat meticulos, ținând cont de toate implicațiile desprinderii de facto de Uniunea Sovietică. În pofida opoziției venite din partea deputaților pro-sovietici, documentul a fost adoptat cu o largă majoritate, reprezentând o victorie decisivă a forțelor democratice.

Prevederile sale au stat la baza procesului de elaborare a unei noi Constituții și a încheierii Tratatului unional într-un cadru de state suverane. Declarația a oferit Parlamentului moldovean dreptul exclusiv de a valida sau respinge orice decizie venită din afara granițelor republicii.

În plan extern, documentul a subminat autoritatea exclusivă a Moscovei asupra politicii internaționale, conferind Moldovei statutul de viitor subiect de drept internațional. Totodată, a consacrat principiile separației puterilor în stat și protecția cetățenilor în conformitate cu valorile liberal-democratice europene.

Un punct crucial al Declarației a fost instituirea cetățeniei moldovenești unice. În ciuda presiunilor de a păstra dubla cetățenie, moldovenească și sovietică, poziția fermă a autorilor documentului a dus la adoptarea unei singure cetățenii: cea a Republicii Moldova.

Fostul președinte, Mircea Snegur, scria ulterior în memoriile sale că acest document a fost o veritabilă hartă strategică pentru dezvoltarea statului moldovenesc, consolidarea suveranității și afirmarea internațională.

După adoptarea Declarației, Moldova a trecut prin luni dificile, confruntându-se cu mișcări separatiste sprijinite de Moscova, dar documentul a pus temelia pentru un nou tip de relație cu centrul unional. Eșecul puciului de la Moscova din august 1991 a accelerat procesul de destrămare a URSS, iar la 27 august 1991 Republica Moldova și-a declarat oficial independența, pe temelia solidă a Declarației de Suveranitate.

La exact un an de la adoptare, la 23 iunie 1991, au fost puse în circulație primele mărci poștale ale Republicii Moldova, purtând Stema și Drapelul național – simboluri ale noului stat suveran.

Declarația de Suveranitate rămâne un pilon esențial al istoriei moderne a Republicii Moldova și un simbol al voinței neclintite a poporului de a-și croi propriul destin.

Iuliana Gorea Costin subliniază că „Declarația de Suveranitate nu a fost doar un document politic – a fost un act de curaj, viziune și demnitate”.


„În iunie 1990, în plin asalt al unui imperiu care refuza să-și recunoască sfârșitul, deputații primului Parlament au ales cu luciditate și demnitate o cale nouă: calea valorilor europene. A fost primul gest istoric de desprindere din strânsoarea sovietică și începutul unui drum asumat spre libertate, democrație și identitate națională. Suveranitatea înseamnă capacitatea de a-ți decide singur destinul, iar alegerea europeană a Republicii Moldova, exprimată constant în ultimele trei decenii, nu este o cedare, ci o afirmare a acestei libertăți. La 35 de ani de la acel moment fondator, flacăra aprinsă în 1990 continuă să lumineze drumul nostru, reamintindu-ne că suveranitatea este, în esență, o stare de suflet – o izbândă a memoriei asupra uitării. Suveranitatea nu înseamnă izolare, ci libertatea de a alege propria direcție, de a apăra cetățeanul, de a construi o democrație funcțională. Iar în cazul Republicii Moldova, alegerea europeană este expresia autentică a acestei suveranități. Europa propune o suveranitate împărtășită, întemeiată pe solidaritate și responsabilitate comună – nu o renunțare la independență, ci o afirmare a valorilor naționale ca patrimoniu comun”, a spus Gorea Costin.


Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, își amintește atmosfera de după adoptarea Declarației de Suveranitate.


„Țin minte momentele acelea deosebite. Parcă văd și acum: noi cântam toți, și profesorii noștri cântau, urmărindu-i pe Ion și Doina. Dar cântam șoptit, ca să nu spargem atmosfera creată de vocile lor – cântecele renașterii naționale. Poate că acum e momentul cel mai potrivit să le cântăm. Luni seara, la monumentul eternilor Ion și Doina Aldea-Teodorovici, vor veni Cristofor și Simona, ca să ni le reamintească. Apoi, la Președinție, vor avea o adresare Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele Asociației Parlamentul '90, Ion Hadârcă. Vali Boghean, Simona și Radu Dolgan cu formația „Noroc” vor fi acolo”, a spus Nicolaescu-Onofrei.


Autoritățile îndeamnă cetățenii să participe la Marșul Suveranității

Autoritățile îndeamnă cetățenii să participe în această seară la Marșul Suveranității, eveniment organizat la inițiativa președintei Maia Sandu pentru a marca 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova.

Marșul va începe la ora 19:00, de la monumentul lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici de pe strada Alexei Mateevici și va continua până în fața sediului Președinției – locul simbolic unde, în 1990, a fost proclamată suveranitatea țării. Evenimentul este considerat un omagiu adus luptei pentru renaștere națională și eliberare de sub dominația sovietică.

În fața Președinției, vor susține discursuri președinta Maia Sandu și Ion Hadârcă, președintele Asociației „Parlamentul ’90” și fost vicepreședinte al primului Parlament ales democratic.

Seara va continua cu un program artistic special, susținut de Vali Boghean, Simona și Radu Dolgan, împreună cu formația „Noroc”. Totodată, la Președinție a fost inaugurată o expoziție fotografică dedicată celor 35 de ani de suveranitate, care prezintă momente-cheie ale mișcării de renaștere națională.

Organizatorii îndeamnă participanții să poarte ie sau cămașă tradițională, în semn de respect față de identitatea culturală, dar și în contextul marcării Zilei Iei, sărbătorită pe 24 iunie.