Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată în Republica Moldova: 34 de ani de la Războiul de pe Nistru

Pe 2 martie, în Republica Moldova este marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței. În această zi, în localitățile din țară se desfășoară manifestări de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența și Integritatea Teritorială din 1992. La Chișinău se va desfășura un Marș al Memoriei și un miting la Complexul Memorial „Eternitate”, comunică MOLDPRES.

Activitățile de comemorare a eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru vor începe la ora 10:00, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, veterani și reprezentanți ai instituțiilor statului.

La ora 10:20, cei trei lideri se vor alătura veteranilor războiului de pe Nistru la Marșul Memoriei. Coloana se va forma în Piața Marii Adunări Naționale și se va deplasa spre monumentul „Maica Îndurerată”.

La „Maica Îndurerată”, începând cu ora 11:10, manifestările vor continua cu un miting de doliu, iar la ora 11:30 va fi ținut minutul național de reculegere. După rostirea discursurilor, participanții la manifestație vor depune flori.

Solicitat de MOLDPRES, Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, a menționat că Războiul de pe Nistru din 1992 a fost declanșat de forțele separatiste susținute de Armata a XIV-a sovietică, devenită rusă, sub conducerea generalului Alexandr Lebed, cu aprobarea autorităților de la Moscova.


„A fost susținut de cazacii de pe Don, dar și de unele forțe extremiste ucrainene. Republica Moldova avea o armată aproape inexistentă, majoritatea celor care s-au încadrat în unități de luptă fiind numiți combatanți, reprezentând foști luptători din Afganistan, polițiști sau angajați ai instituțiilor de securitate. Forțele au fost inegale, atât în armament și muniții, cât și în ceea ce privește asigurarea cu informații operative cu privire la teatrul de război. Autoritățile de la Chișinău nu au reușit restabilirea suveranității asupra raioanelor din stânga Nistrului și a orașului Bender, de pe malul basarabean.



Cu toate acestea, războiul ruso-moldovean, încheiat printr-un acord semnat de Elțîn și Snegur, la 21 iulie 1992, a echivalat cu recunoașterea de facto și de jure a independenței Republicii Moldova de către Federația Rusă, noua metropolă imperială din spațiul post-sovietic. În prezent, există expectanțe rezonabile ca rezolvarea problemei transnistrene să fie decisă în cadrul unui acord care va pune capăt războiului ruso-ucrainean declanșat de Rusia acum patru ani, la 24 februarie 2022”, a opinat Cașu.


Conflictul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, însă primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. La Dubăsari s-a instaurat o dualitate a puterii între autoritățile separatiste și cele constituționale. Au fost create formațiuni paramilitare de gardiști și cazaci, iar instituțiile legitime ale statului au fost supuse mai multor provocări.

Primele victime au fost înregistrate în noiembrie 1990, pe podul de la Dubăsari, unde au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și susținătorii separatiștilor. În 1991, alte incidente armate au dus la moartea mai multor polițiști.

După obținerea statutului de membru al ONU, la 2 martie 1992, autoritățile de la Chișinău au autorizat intervenția militară pentru restabilirea ordinii constituționale. Conflictul armat a durat aproximativ patru luni, cele mai intense lupte fiind purtate la Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare.

În Războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.