39 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Victimele accidentului, comemorate în mai multe localități ale țării
Astăzi, se împlinesc 39 de ani de când reactorul patru de la Centrala Nucleară de la Cernobîl a explodat, afectând întreaga Europă. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive, transmite MOLDPRES.
În urmă cu 39 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice.
Explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Astfel, aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat o Rezoluţie și a solicitat o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la Centrala Nucleară de la Cernobîl. Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării și mediului.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Întrucât sarcofagul de beton, construit în grabă în 1986 deasupra reactorului, risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, cu o greutate de 25 de tone şi 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma necesară a fost de 2,2 miliarde euro, furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Potrivit unui studiu, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la Centrala Nucleară din Cernobîl. Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie.
Victimele avariei sunt comemorate anual și în Republica Moldova. În memoria acestora sunt organizate depuneri de flori, precum și evenimente de comemorare.
Potrivit datelor oficiale, 3 550 de moldoveni au participat la lichidarea consecințelor avariei, 1 865 dintre aceștia au rămas în viață. La nivel internațional, fiecare al treilea participant la lichidarea avariei de la Cernobîl a decedat.
VIDEO // Reforma justiției și combaterea corupției, în centrul discuțiilor la un forum de la Chişinău cu participare internațională
Guvernul a numit noi directori la SFS, CNAM, APP și AIPA
Ministerul Muncii și Protecției Sociale vine cu precizări: „Înscrierile pentru compensațiile la energie vor începe la 2 noiembrie”
Cronica ARHIVELOR // Dosare despre Rebeliunea de la Tatarbunar din 1924, digitizate și disponibile online
O femeie a decedat după ce a fost lovită de un automobil la Sadaclia. Șoferul a părăsit locul accidentului
Agenda evenimentelor miercuri, 16 septembrie
Decada Valorilor Naționale // MEC organizează 35 de forumuri regionale dedicate Independenței Republicii Moldova
Vreme frumoasă, fără precipitații și maxime de până la +25 de grade Celsius, prognozate pentru miercuri
Trafic rutier suspendat pe șoseaua Hâncești în această seară
Condiții mai bune la Spitalul raional Telenești: Secția de reanimare și terapie intensivă a fost redeschisă după renovare
Autoritățile dezmint un fals promovat în spațiul public cu privire la o presupusă reparație a vilei prezidențiale de la Condrița
Părinții pot raporta cazurile în care elevii au primit manuale deteriorate: formular online oferit de MEC
GALERIE FOTO // Reuniunea Comitetului Consultativ Comun dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova
Cetățenii vor putea raporta online situații de risc asociate drogurilor. Aplicația „STOP-DROG”, lansată în Republica Moldova
Ordinea de zi a ședinței plenare a fost completată
Inspecția sistemelor de încălzire va fi efectuată în baza unor noi reguli
Reinventarea Uniunii Europene și șansa istorică a Republicii Moldova. Analiștii comentează discursul și mesajele transmise de Ursula von der Leyen privind Starea UE
FOTO // Un parc reabilitat și o cantină modernă au fost amenajate la Tvardiţa prin Programul „Satul European”
VIDEO // Folosirea resurselor minerale din Moldova va necesita mai puține acte și etape administrative
FOTO // Complexul Turistic Sportiv din Costești atrage anual peste 700 de turiști și participanți la competiții
Taberele de odihnă vor asigura condiții de acces pentru copiii cu dizabilități
Subiecte examinate la ședințele comisiilor permanente în perioada 15-16 septembrie 2026
Trenurile CFM ar putea fi dotate cu sisteme de analiză video inteligentă
Republica Moldova își consolidează procesele de monitorizare și gestionare a riscurilor de fraudă
Igor Grosu la Budapesta: „Moldova și Ungaria pot deschide un nou capitol în relațiile dintre parlamentele celor două țări”
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder: „Republica Moldova va reduce debitul Nistrului pentru a conserva rezervele de apă”
O femeie de 76 de ani din Bălți, înșelată de peste un milion de lei printr-o schemă telefonică
CNA și Garda Financiară italiană vor face schimb de informații pentru combaterea criminalității economico-financiare
Alexandru Gasnaș: „Pacienții trebuie să raporteze cazurile în care li se cer bani pentru servicii medicale”
Organizațiile de tineret pot obține granturi de până la 600 de mii de lei