39 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Victimele accidentului, comemorate în mai multe localități ale țării
Astăzi, se împlinesc 39 de ani de când reactorul patru de la Centrala Nucleară de la Cernobîl a explodat, afectând întreaga Europă. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive, transmite MOLDPRES.
În urmă cu 39 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice.
Explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Astfel, aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat o Rezoluţie și a solicitat o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la Centrala Nucleară de la Cernobîl. Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării și mediului.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Întrucât sarcofagul de beton, construit în grabă în 1986 deasupra reactorului, risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, cu o greutate de 25 de tone şi 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma necesară a fost de 2,2 miliarde euro, furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Potrivit unui studiu, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la Centrala Nucleară din Cernobîl. Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie.
Victimele avariei sunt comemorate anual și în Republica Moldova. În memoria acestora sunt organizate depuneri de flori, precum și evenimente de comemorare.
Potrivit datelor oficiale, 3 550 de moldoveni au participat la lichidarea consecințelor avariei, 1 865 dintre aceștia au rămas în viață. La nivel internațional, fiecare al treilea participant la lichidarea avariei de la Cernobîl a decedat.
Autoritățile de mediu avertizează asupra riscurilor incendierii miriștilor în perioada recoltării cerealelor
Dezbaterile privind Constituția din 1994, accesibile online din arhivele naționale
O tânără a fost salvată de pompieri după ce a căzut de la etajul patru al unui bloc din Ceadâr-Lunga
Agenda evenimentelor miercuri, 29 iulie
Vreme fără precipitații și maxime de până la +30 de grade Celsius, prognozate pentru ziua de miercuri
VIDEO // Pompierii moldoveni, parte a eforturilor comune de stingere a incendiilor de vegetație pe continentul european. Maia Sandu: „Asta înseamnă UE - țări care se ajută reciproc și oameni care sunt alături la bine și la greu”
Tinerii specialiști în domeniul climei și egalității de gen pot obține burse pentru experiență practică
FOTO // Guvernul susține transformarea orașelor Drochia și Râșcani prin investiții majore în infrastructură urbană
Carnet de vânător electronic și noi restricții pentru braconieri. Legea vânătorii va fi modificată
Cronica ARHIVELOR // Ion Hîncu, arheologul care a contribuit la descoperirea patrimoniului medieval al R. Moldova
Un bărbat din Soroca, salvat după ce a intrat în stop cardio-respirator în urma unui atac de viespi
Podul din Cania, raionul Cantemir, va fi reparat capital
Drumurile din Republica Moldova vor fi evaluate obligatoriu la fiecare cinci ani
Prioritatea absolută este apa potabilă pentru oameni, anunță premierul Vasile Tofan. Măsuri dispuse pentru furnizori, agenți economici și autorități locale
Tinerii care vor să-și continue studiile în universități vor putea opta pentru șase specialități noi
Procurorul Ion Covalciuc renunță la concursul pentru Curtea Supremă de Justiție
Tarifele la unele servicii ale ASP au fost ajustate: modificări pentru cetățenii care perfectează pașapoarte sau permise de conducere noi
„Independența care ne unește”: Programul de evenimente dedicate celor 35 de ani de independență, aprobat de Guvern
Guvernul a aprobat Programul privind diversitatea biologică pentru perioada 2026–2030
Circa 85 la sută dintre primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară: în august începe amalgamarea normativă
„Independența care ne unește. Moldova-35”: programul evenimentelor dedicate celor 35 de ani de independență
Chișinăul propune noi negocieri în formatul 1+1. Vicepremierul Valeriu Chiveri: „Am primit răspunsuri evazive sau refuzuri”
Primăriile vor organiza licitațiile pentru salubrizare după un regulament unic
VIDEO // Măsuri de debirocratizare pentru antreprenori, solicitate de premierul Vasile Tofan: „Trebuie să facilităm activitatea companiilor locale”
FOTO // Ministrul Anatolie Nosatîi, la Praga: „Republica Cehă este un partener de încredere pe care ne putem baza în procesul de dezvoltare a capacităților noastre de apărare”
Pompierii au salvat 25 de hectare de grâu din calea flăcărilor, la Telenești
Republica Moldova denunță un acord CSI privind colaborarea în domeniul informației
Reguli noi pentru autorizarea proiectelor strategice de infrastructură de transport
R. Moldova se alătură proiectului TRADUKI pentru promovarea literaturii naționale în spațiul european
Mai multe oportunități de investiții și modernizare a agriculturii, prin proiectul „Livada Moldovei II”