Alexei Buzu: „Costul nereformării administrației locale este mai mare decât costul reformei. Vom veni cu investiții și echipe mai puternice în primării”

Reforma administrației publice locale este o necesitate strategică, iar amânarea acesteia ar genera costuri mai mari decât implementarea propriu-zisă, potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, transmite MOLDPRES.

Oficialul a respins ideea că reorganizarea primăriilor ar avea la bază economii bugetare sau calcule electorale, susținând că obiectivul principal este creșterea capacității administrative și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni.

„Costul non-reformei este mai mare”

Întrebat despre cheltuielile pe care le va implica procesul de amalgamare a primăriilor, Buzu a precizat că Guvernul analizează impactul financiar, însă a făcut distincția între „costul reformei” și „costul nereformării”.


„Noi credem că prețul de a nu face aceste schimbări este mult mai mare decât costul reformei”, a declarat secretarul general al Guvernului în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău.


El a explicat că stimulentele financiare oferite primăriilor care aleg să se amalgameze nu trebuie privite drept cheltuieli, ci investiții în capacitatea administrativă locală.

Exemplul Leova: stimulente și creșteri salariale

În cadrul discuției a fost invocat cazul municipiului Leova, unde a avut loc un proces de amalgamare voluntară. Potrivit lui Buzu, Guvernul a oferit aproximativ 12 milioane de lei pentru dezvoltarea serviciului de evacuare a deșeurilor; au fost acordate resurse pentru acoperirea costurilor de reorganizare; salariile unor angajați au crescut cu circa 30%.

Oficialul a subliniat că majorările salariale reprezintă o investiție în competențe și profesionalizare.


„O echipă mai bine plătită, mai motivată, cu specialiști mai bine pregătiți, înseamnă servicii mai bune și capacitate mai mare de a atrage proiecte”, a afirmat acesta.


El a precizat că, în cadrul proceselor voluntare, echipele locale negociază modul de reorganizare, iar în unele cazuri pot fi create poziții noi sau atrase persoane din afara administrației.

De ce sunt necesare schimbările

Potrivit lui Buzu, aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 1.500 de locuitori și funcționează cu echipe restrânse - în medie cinci-șase angajați, cu atribuții limitate și structuri administrative învechite.


„Primarii ajung să fie administratori de utilaje, de iluminat public, de probleme tehnice, în loc să dezvolte proiecte și să atragă investiții”, a spus el.


Guvernul își propune ca, prin unirea mai multor primării, să creeze structuri administrative consolidate, capabile să includă specialiști în proiecte și fonduri europene, experți în achiziții publice, juriști, arhitecți și specialiști în digitalizare, personal dedicat relației cu cetățenii și serviciilor sociale.


„Dacă avem patru primării cu câte cinci angajați, după unire putem avea o structură de 20 de poziții, dar cu funcții diversificate și specializate”, a explicat secretarul general al Guvernului.


Bugetele pentru dezvoltare cresc în 2026 și 2027

Buzu a anunțat că în bugetul pentru 2026 sunt prevăzute aproape 2 miliarde de lei pentru dezvoltarea locală și regională, prin Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, sumă mai mare decât în 2025. Pentru 2027 sunt planificate alocări și mai consistente.

Aceste fonduri vor fi utilizate pentru investiții și stimulente în procesul de reorganizare, în paralel cu atragerea de resurse externe.


„În Uniunea Europeană există numeroase oportunități de finanțare la care Moldova poate aplica, dar nu avem suficienți specialiști la nivel local pentru a valorifica aceste fonduri. Reforma urmărește tocmai crearea acestei capacități”, a declarat oficialul.


„Nu este o reformă pentru câștig electoral”

Întrebat dacă reforma ar putea afecta sprijinul electoral al partidului de guvernare, Buzu a respins această interpretare.

El a afirmat că guvernarea și-a asumat reforme dificile în ultimii ani, inclusiv în contextul pandemiei COVID-19 și al altor crize, iar deciziile vor fi evaluate de cetățeni în cadrul proceselor electorale.


„Nu este o reformă gândită pentru beneficii politice imediate, ci pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităților”, a spus acesta.


Experiență personală și argumente din teritoriu

Buzu a invocat și experiența sa personală în administrația locală, menționând că a fost consilier local și că provine dintr-un sat aflat la 22 de kilometri de Chișinău, unde, potrivit declarațiilor sale, nici până astăzi nu există sistem de canalizare.

El a argumentat că lipsa infrastructurii în multe localități nu ține doar de finanțare, ci și de capacitatea administrativă redusă de a planifica și implementa proiecte.

Reforma, prezentată ca investiție în dezvoltare

Secretarul general al Guvernului a reiterat că reorganizarea primăriilor nu urmărește reducerea cheltuielilor prin concedieri, ci consolidarea capacităților administrative și crearea unor structuri moderne, compatibile cu statutul Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană.

Potrivit acestuia, obiectivul final este crearea unor administrații locale capabile să ofere servicii publice de calitate, să atragă investiții și să susțină dezvoltarea economică a comunităților, în special în mediul rural.

Citește și: Cum vrea Guvernul să țină oamenii în sate: servicii, locuri de muncă și primării mai puternice, explicate de Alexei Buzu