Cetățenii vor putea veni cu propuneri pe agenda autorităților prin platforma e-Democrație

Cetățenii care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea propune autorităților inițierea elaborării unor decizii de interes public prin mecanismul inițiativei civice. Prevederile se regăsesc în proiectul legii privind participarea publică în procesul decizional, prezentat astăzi în plenul Parlamentului de secretarul de stat al Guvernului, Daniel Rotaru, și votat în primă lectură de 53 de deputați, comunică MOLDPRES.

Potrivit proiectului, cetățenii nu vor putea doar să formuleze recomandări asupra unor proiecte deja elaborate de autorități, ci vor putea contribui și la stabilirea agendei decizionale, venind cu propuneri pentru soluționarea unor probleme de interes public.

Prezentând documentul în fața deputaților, Daniel Rotaru a menționat că proiectul presupune o schimbare de abordare în relația dintre autorități și cetățeni.


„Acest proiect propune o schimbare de abordare: trecerea de la un model axat pe transparență procedurală la un model bazat pe participare reală, dialog și co-creare. Prin urmare, nu discutăm doar despre obligația autorităților de a informa publicul, ci despre crearea unor condiții clare și previzibile prin care cetățenii să poată participa efectiv la elaborarea deciziilor care îi privesc”, a declarat secretarul de stat.


Potrivit lui Rotaru, noul cadru legal reprezintă și un angajament asumat în procesul de integrare europeană, contribuind la realizarea acțiunilor prevăzute în documentele strategice de aderare.


„Proiectul reprezintă, în același timp, un angajament asumat în procesul de integrare europeană. Acesta contribuie la realizarea acțiunilor prevăzute în Programul național de aderare a Republicii Moldova, în Foaia de parcurs privind funcționarea instituțiilor democratice, precum și în Foaia de parcurs privind reforma administrației publice locale și centrale”, a precizat Daniel Rotaru.


Inițiativa civică va putea fi înregistrată pe platforma e-Democrație sau transmisă autorităților publice în format electronic ori pe suport de hârtie. Aceasta va trebui să descrie problema care necesită soluționare, să indice soluția propusă și să precizeze nivelul de acțiune vizat – național sau local.

Nu vor fi admise inițiativele care conțin limbaj ofensator sau amenințări la adresa securității naționale, ordinii publice ori sănătății persoanelor.

După depunere, autoritatea publică vizată va avea la dispoziție cel mult 10 zile lucrătoare pentru verificarea admisibilității inițiativei. Ulterior, inițiativa acceptată va putea fi supusă susținerii publice, exclusiv prin intermediul platformei e-Democrație.

Susținerea inițiativei va fi realizată prin autentificarea utilizatorilor cu ajutorul serviciilor electronice guvernamentale. Autorul inițiativei va putea stabili durata campaniei de susținere, care va fi de minimum o lună și maximum șase luni.

Pentru examinarea oficială de către autorități, inițiativele civice vor trebui să acumuleze un număr minim de semnături. Pentru inițiativele de nivel național va fi necesar sprijinul a cel puțin 10 000 de cetățeni, iar pentru cele locale pragurile vor fi stabilite progresiv, în funcție de dimensiunea comunității.

Inițiativele care vor acumula numărul necesar de semnături vor fi examinate de autoritatea publică vizată. În cazul în care nu vor obține pragul minim de susținere, acestea vor putea fi depuse repetat.

Secretarul de stat al Guvernului a subliniat că proiectul urmărește crearea unui mecanism modern de participare publică, adaptat standardelor europene.


„Necesitatea unei astfel de legi a fost confirmată prin evaluarea modului în care este aplicat cadrul normativ actual. Noua lege vine să răspundă acestor probleme și să instituie un cadru juridic modern, coerent pentru participarea publică”, a afirmat Daniel Rotaru.


Proiectul prevede și utilizarea unor forme avansate de participare publică, precum adunările cetățenești și dialogurile naționale, în situațiile în care formele clasice de consultare nu sunt suficiente.

Totodată, consultările publice asupra inițiativelor legislative urmează să fie publicate obligatoriu pe platforma particip.gov.md, iar termenele de consultare vor fi extinse pentru a oferi cetățenilor și organizațiilor interesate mai mult timp pentru analiza propunerilor.


„Transparența rămâne esențială, însă publicarea informației este doar primul pas. Obiectivul final este ca oamenii să aibă posibilitatea reală de a participa, de a propune, de a fi ascultați și de a primi un răspuns”, a declarat Daniel Rotaru.


Potrivit acestuia, participarea publică nu trebuie privită doar ca o obligație formală a instituțiilor, ci ca o componentă firească a procesului de elaborare a deciziilor și a funcționării unei administrații publice moderne și europene.

Proiectul legii privind participarea publică în procesul decizional a fost elaborat de Cancelaria de Stat, cu sprijinul experților Consiliului Europei și al unui grup de lucru format din reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai societății civile.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismul inițiativei civice va deveni aplicabil începând cu 1 ianuarie 2028.