De la hârtie la digital: Republica Moldova construiește un stat automatizat interoperabil cu UE

Republica Moldova își propune să transforme statul într-o infrastructură de date interoperabilă cu Uniunea Europeană, printr-o strategie de digitalizare care să elimine birocrația inutilă și să facă serviciile publice mai accesibile pentru cetățeni și mediul de afaceri, transmite MOLDPRES.

Obiectivul este clar: până în 2030, toate serviciile publice să fie disponibile digital, dar fără a replica procese birocratice inutile. „Noi birocrația n-o să o digitalizăm. Vrem datele să lucreze în numele fiecăruia”, a declarat Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), în cadrul unei noi ediții a Podcastului Economic.

În centrul acestei transformări se află aplicația EVO, un punct unic de acces pentru cetățeni și business, și viitorul portofel de identitate digitală, construit conform standardelor UE.


„Digitalizarea Moldovei nu este un proiect recent. Republica Moldova a pornit acum 15 ani MPass, M-Sign, M-Pay, M-Connect, M-Cloud și alte sisteme „M”. Accentul s-a mutat recent de la tehnologie la experiența utilizatorului. Am început să trecem de la digital instituționalizat la digital user-friendly. Nu e suficient să ai sistemul, trebuie să-l înțeleagă omul”, a explicat Colomeeț, referindu-se la infrastructura existentă.


Potrivit acesteia, rezultatele sunt cuantificabile: peste 80% din interacțiunile antreprenorilor cu statul au loc online; aproximativ 75% din serviciile publice sunt digitalizate; digitalizarea a generat economii estimate la 40 miliarde de lei în ultimii cinci ani: 30 miliarde la buget și 10 miliarde pentru cetățeni și mediul de afaceri. „Pentru fiecare leu investit, statul a economisit dublu”, a subliniat directoarea AGE.

O schimbare structurală este eliminarea treptată a „extraselor”, documente prin care o instituție confirmă informații deja existente într-un registru public.

Modelul propus, event-based data exchange prin M-Connect, presupune că un eveniment într-un sistem produce automat efecte în altele. De exemplu, înregistrarea unei companii va declanșa notificări către autoritățile fiscale și, eventual, către bănci, fără intervenția manuală a antreprenorului. „Tu nu trebuie să mai fii purtător de hârtii”, a explicat Colomeeț.

La fel, EVO centralizează interacțiunea cu statul, iar documentele digitale - carte de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare, au valoare juridică egală cu cele fizice.

Portofelul de identitate digitală va permite identificare digitală; semnătură calificată; partajare controlată a datelor, bazată pe consimțământ. „Tu, în calitate de cetățean, ai control. Tu selectezi ce date partajezi”, subliniază Colomeeț. 

Un obstacol este adoptarea în mediul privat: unele bănci încă nu acceptă EVO. AGE are ca obiectiv integrarea principalelor instituții financiare până la sfârșitul anului și dezvoltarea unui portal de verificare pentru entitățile care nu pot integra complet wallet-ul.


„Ne interesează să nu excludem cetățenii din acest cerc digital”, a spus directoarea AGE.


Transformarea digitală implică și organizarea internă a AGE ca agenție de produs, nu doar ca furnizor de sisteme. Personalul a crescut de la 62 la 108 angajați, iar echipele dedicate de dezvoltare, testare (QA), DevOps și design de produs funcționează după un „model unitar de design” pentru serviciile publice.

Astfel, planurile pentru 2026 includ Certificat medical digital; extinderea platformei eDemocrație; proiecte de inteligență artificială (AI) prin consorțiul FAIMA. Viziunea pe termen lung este un „stat invizibil”, în care serviciile publice sunt proactive, bazate pe evenimente. De exemplu, nașterea unui copil va declanșa automat actualizarea registrelor relevante, fără acțiunea cetățeanului, indică sursa citată.

Comparativ cu investițiile masive în digital identity din UE, Moldova operează cu resurse limitate. „Suntem o țară mică. Este cazul să lucrăm împreună și să iterăm rapid”, afirmă Colomeeț.

Digitalizarea devine astfel un instrument de consolidare instituțională și de apropiere de UE, oferind cetățenilor servicii mai rapide, sigure și transparente.


„Fiecare trebuie să fie ambasadorul Republicii Moldova. Să semnalăm când ceva nu funcționează, dar și să ne mândrim cu ceea ce construim”, a concluzionat directoarea AGE.