Femeile din Republica Moldova câștigă cu 16,6% mai puțin decât bărbații. Două luni de muncă în plus pentru același venit

În anul 2024, în Republica Moldova, salariul mediu brut lunar al femeilor a fost cu 16,6% mai mic decât al bărbaților, arată datele prezentate de UN Women Moldova în cadrul evenimentului Media Brunch: Plată Egală. Reunite la masă de discuții, experte naționale și internaționale, reprezentate ale sindicatelor și instituțiilor mass-media au făcut un schimb de opinii, de ce femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Evenimentul a fost moderat de Daniel Vodă, expert IPRE, transmite MOLDPRES.



Datele arată că în anul 2024, femeile au câștigat, în medie, 12.787,8 lei, în timp ce bărbații au avut un salariu mediu brut de 15.335,8 lei. Diferența este de 2.548 lei lunar.

În termeni practici, femeile au obținut aproximativ 83,4% din venitul mediu al bărbaților, ceea ce înseamnă că ar avea nevoie de aproape două luni suplimentare de muncă pe an pentru a ajunge la același nivel de venit.

Disparitățile salariale sunt mai pronunțate în anumite domenii:

Informații și comunicații – bărbații câștigă cu 39,2% mai mult;

Finanțe și asigurări – diferența este de 34% în favoarea bărbaților;

Sănătate și asistență socială – diferență de 25,5%.

Impactul economic al acestor discrepanțe este semnificativ. Potrivit estimărilor, reducerea diferenței salariale cu un punct procentual ar putea crește PIB-ul cu 0,1%, ceea ce transformă situația într-o problemă de ordin economic.



Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women Moldova, a subliniat că diferența salarială de gen persistă de zeci de ani și nu este un fenomen accidental.


„Avem convenții internaționale privind plata egală pentru muncă de valoare egală și directive europene recent adoptate. Diferența salarială de gen nu este un fenomen ocazional — este unul sistemic. Avem date globale, regionale și naționale care demonstrează clar existența acestei probleme”, a declarat Stojanoska.


Ea a menționat că, în contextul procesului de aderare la UE, Moldova are o responsabilitate suplimentară de a alinia legislația și practicile la standardele europene. Parlamentul a aprobat deja legislație privind transparența salarială și a consolidat cadrul legal, însă procesul rămâne complex și necesită criterii clare și măsuri etapizate, dezvoltate inclusiv în cooperare cu Organizația Internațională a Muncii.



Lilia Franț, vicepreședinte al Confederației Sindicatelor din Moldova, a atras atenția asupra lipsei mecanismelor clare de corectare a diferențelor salariale.


„Inegalitatea începe încă din momentul angajării, atunci când nu există transparență salarială. Multe femei nu știu la ce nivel de salarizare pot pretinde pentru o anumită funcție. Avem sau nu avem transparență reală? Știm exact ce salariu primește o femeie și ce salariu primește un coleg bărbat pe aceeași poziție?”, a spus Franț.


Ea a subliniat că, în lipsa unor proceduri clare, femeile care descoperă o diferență salarială nu știu cui să se adreseze și ce instrumente au la dispoziție. În prezent, sindicatele pot interveni prin negocieri suplimentare, însă lipsa datelor segregate pe gen îngreunează analiza obiectivă.


„Este nevoie de un mecanism clar, cu criterii bine definite pentru stabilirea salariilor, astfel încât femeile să fie pregătite nu doar profesional, ci și pentru negocierea unui salariu corect”, a punctat vicepreședinta CNSM.




Din partea sectorului privat, Ludmila Andronic, directoare Afaceri Corporative Efes Moldova, a declarat că în compania pe care o reprezintă politicile interne asigură egalitatea de remunerare pentru muncă egală.


„Femeile și bărbații au aceleași drepturi la pachete sociale și aceleași drepturi salariale. Pentru muncă egală, același stagiu și aceeași poziție, salariul trebuie să fie egal. Avem un audit intern care arată că suntem la peste 95% egalitate salarială”, a declarat Andronic.


Ea a menționat că femeile sunt încurajate să ocupe și poziții tradițional considerate „masculine”, iar la nivel de top management două dintre funcțiile de director sunt ocupate de femei. Totodată, atât femeile, cât și bărbații pot beneficia de concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului, cu garantarea revenirii la locul de muncă.



Evenimentul a fost moderat de Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a recunoscut că datele statistice l-au determinat să aprofundeze subiectul.


„Faptul că o femeie trebuie să muncească aproape două luni în plus pentru a ajunge la același venit este o realitate care te pune pe gânduri. Responsabilitatea de a reduce aceste diferențe ne revine tuturor — autorități, societate civilă și mediul de afaceri”, a declarat Vodă.




Cezara Nanu, comisară pentru Cercetare și Strategie în Egalitate de Gen, distinsă pentru activitatea sa de combatere a inegalităților globale la locul de muncă în Marea Britanie și inclusă pe lista jubiliară de onoare a Reginei în 2022, a susținut o intervenție amplă privind provocările sistemice care stau la baza disparităților salariale dintre femei și bărbați.


„Forumului Economic Mondial estimează că, la ritmul actual, ar putea dura aproximativ 216 ani pentru a elimina disparitatea salarială globală. Nu vorbim despre o problemă care poate fi rezolvată în câțiva ani”, a subliniat Cezara Nanu.


Ea a comparat această realitate cu ritmul accelerat al progresului tehnologic: „Până în 2030, ni se spune că vom avea mașini autonome și vom trimite oameni pe Marte. În timp ce tehnologia avansează spectaculos, egalitatea de gen rămâne la peste două secole distanță.”



Experta a propus o analiză mai profundă a modului în care este definită economia modernă. Făcând referire la teoriile lui Adam Smith, considerat părintele economiei moderne, Nanu a evidențiat faptul că munca neremunerată din gospodărie — realizată în mod predominant de femei — nu a fost inclusă istoric în definițiile creșterii economice.


„Până astăzi, atunci când discutăm despre PIB, munca neremunerată depusă în gospodărie sau îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice nu este contabilizată ca o contribuție economică”, a explicat ea. „Felul în care evaluăm munca în casă influențează și modul în care evaluăm munca femeilor în economie.”


Această perspectivă, susține Nanu, contribuie la subevaluarea unor profesii esențiale, precum cele din educație, sănătate sau asistență juridică — domenii în care femeile sunt majoritare și unde nivelul de remunerare este adesea mai scăzut.



Potrivit studiilor analizate la Harvard, avansarea femeilor în poziții de conducere este strâns legată de împărțirea echitabilă a responsabilităților domestice.


„Dacă munca din gospodărie nu este împărțită 50-50, nu vom avea nici o distribuție 50-50 în pozițiile de leadership”, a punctat Nanu.


Ea a invocat și un studiu recent al London School of Economics privind creșterea popularității conceptului de „tradwives” (soții tradiționale) în rândul tinerelor din SUA și Marea Britanie. Cercetarea arată că această tendință este alimentată de epuizarea resimțită de femeile care încearcă să gestioneze simultan responsabilitățile profesionale și cele domestice.


„Nu poți susține 200% — 100% la serviciu și 100% acasă. Burnoutul devine inevitabil”, a explicat experta.


Participanții au concluzionat că reducerea diferenței salariale de gen nu este doar o chestiune de echitate socială, ci și o oportunitate economică. Pe lângă respectarea drepturilor femeilor, diminuarea decalajului ar contribui la creșterea productivității, a veniturilor familiilor și a performanței economice generale a Republicii Moldova.