MEC propune modificări la Codul Educației. Indemnizația de încadrare pentru tinerii specialiști va fi extinsă și la nivelul învățământului universitar și celui profesional tehnic

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a propus mai multe modificări la Codul Educației. Acestea vizează noi oportunități de studii pentru copiii reveniți din diasporă, integrarea copiilor cu dizabilități în sistemul educațional, revenirea la note în clasa a IV-a, acordarea compensațiilor pentru materialele didactice și extinderea categoriilor de tineri specialiști care vor beneficia de indemnizații la încadrarea în câmpul muncii. Măsurile au fost prezentate astăzi în cadrul unei conferințe de presă susținută de ministru Educației și Cercetării, Dan Perciun, comunică MOLDPRES.

Potrivit oficialului, sistemul educațional național va oferi programe de integrare lingvistică și adaptare pentru copiii care revin din diaspora.


„Mă bucur că în ultimii ani avem un număr tot mai mare de cetățeni care aleg să revină în școlile din Republica Moldova, copiii cărora necesită susținere pentru ca procesul de integrare să fie mai facil. Sunt multe familii unde nivelul de cunoaștere a limbii române nu este foarte avansat și atunci, la revenire, aceștia au nevoie de sprijin adițional. Prin modificarea operată în Codul Educației, statul și respectiv sistemul nostru educațional va putea să investească resurse pentru ca asemenea programe de integrare lingvistică să devină o realitate. După operarea modificărilor, școlile vor oferi aceste lecții suplimentare pentru copii”, a declarat Dan Perciun.


A doua și a treia schimbare vizează integrarea copiilor cu dizabilități în sistemul educațional. Este vorba de crearea grupelor de suport în școli și integrarea acestora în instituțiile de învățământ până în clasa a XII-a.


„În toate instituțiile de învățământ în care am fost, subiectul incluziunii este intens discutat și trebuie să spunem că avem mult de lucru pentru ca integrarea copiilor cu dizabilități mentale severe să devină o realitate. De aceea, am decis să venim cu o abordare nouă, cu posibilitatea creării grupelor de suport pentru copiii cu dizabilități intelectuale severe în instituțiile noastre de învățământ general. Aceste grupe vor număra cel mult șase copii, cu care vor lucra separat doi adulți. Copiii vor continua să facă parte din clasele tradiționale. Aflarea lor permanentă într-o clasă cu 40 de elevi nu reflectă, din punctul nostru de vedere, necesitățile lor reale, respectiv credem că aceștia necesită suport sporit, în grupuri mici, cu acordarea unei atenții speciale, în așa fel încât să putem să vorbim de o incluziune reală. Nu este o idee nouă, este un concept implementat în multe state europene. O altă modificare ține de școlile noastre auxiliare de învățământ special. Mai avem cinci asemenea instituții de învățământ în țară, totuși copiii după clasa a IX-a nu pot să-și continue studiile în aceste instituții de învățământ. Unii dintre ei au nivelul necesar și pot merge într-o școală profesională, dar realitatea este că, având dizabilități mentale severe, după clasa a IX-a, mulți dintre aceștia nu au opțiuni pentru a-și continua parcursul educațional. De aceea, în acest an, am luat decizia să le oferim posibilitatea să rămână și în clasa a X-a, până la absolvirea clasei a XII-a, și să-și prelungească parcursul educațional, dar am făcut-o în regim pilot. Este o facilitate orientată spre aceste familii pentru a putea să beneficieze, până la 18 ani, de sprijinul statului”, a spus Dan Perciun.


De asemenea, modificările propuse de MEC propun reintroducerea, începând cu 1 septembrie 2026, a notelor în clasa a IV-a la disciplinele de examen -  limba română și matematică. Pe parcursul ultimilor zece ani, în clasele primare învățătorii au utilizat un sistem de descriptori („excelent”, „foarte bine” etc.).


„Anul acesta, MEC deja pilotează revenirea la notare în clasa a IV-a în mai multe școli, care s-au înscris voluntar pentru a participa la acest proces. Un studiu realizat anul trecut în 268 de școli arată că trecerea bruscă către sistemul de notare din gimnaziu creează stres și dificultăți de adaptare pentru elevi. Introducerea treptată a notelor are rolul de a pregăti copiii pentru această tranziție. Odată operate modificările la Cod și pornind de la rezultatele pilotării, MEC urmează să decidă asupra revenirii la note pentru toate școlile din țară, începând cu septembrie 2026”, a afirmat Dan Perciun.


O altă modificare vizează reglementarea profesiei de antrenor principal și antrenor superior. Actualul Cod al Educației nu include noțiuni utilizate deja în legislația salarizării și în Legea sportului. Această omisiune creează dificultăți de încadrare și remunerație în special în cadrul Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale. Prin noua ediție a legii, funcțiile de „antrenor principal” și „antrenor superior” vor fi recunoscute oficial, eliminând incoerențele administrative existente.

De asemenea, se propune ca sprijinul în sumă de 4 000 de lei acordat pentru materiale didactice să fie oferit și profesorilor din învățământului profesional tehnic. În prezent, de acest sprijin beneficiază doar cadrele didactice din învățământul general. După aprobarea modificărilor la Codul Educației, aproximativ 3 600 de profesori din colegii și școli profesionale vor beneficia de aceste plăți.

La fel, ministrul Dan Perciun a anunțat că indemnizația de încadrare pentru tinerii specialiști va fi extinsă și la nivelul învățământului universitar și celui profesional tehnic.


„Proiectul propus de MEC prevede acordarea indemnizației de 200 000 de lei la încadrarea în câmpul muncii și pentru profesorii și cercetătorii tineri care merg să activeze în învățământul profesional tehnic, cel universitar și în cercetare. Până în prezent, de această facilitate beneficiau doar cei care se angajau în învățământul general. În anul de studii 2025-2026, în învățământul superior au fost încadrate 100 de cadre debutante, iar în învățământul profesional tehnic - 20”, a subliniat Dan Perciun.


O altă propunere este acordarea autonomiei financiare pentru școlile cu peste 400 de elevi. Astfel, modificările operate la Cod prevăd ca, începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi să își gestioneze singure bugetul.


„În prezent, 939 de școli deja își planifică și cheltuiesc resursele financiare. Alte 172 de școli sunt gestionate financiar de contabilitatea organelor locale. Dintre aceste 172 de școli, 47 au peste 400 de elevi — 35 în Chișinău și 12 în Bălți. Trecerea de la un model în care bugetele sunt gestionate centralizat către unul în care școlile își administrează direct fondurile aduce o serie de avantaje esențiale. Autonomia financiară permite instituțiilor să intervină imediat acolo unde este nevoie: reparații urgente, dotări minime, angajări necesare. Directorii nu mai depind de proceduri birocratice îndelungate, iar elevii beneficiază mai repede de condiții mai bune. De asemenea, școlile autonome pot iniția programe educaționale noi, pot stabili parteneriate și pot gestiona venituri proprii. Acest model oferă instituțiilor libertatea de a dezvolta proiecte moderne – de la clase STEM la activități artistice și sportive – fără constrângerile unui buget rigid administrat de la nivel central”, a menționat Dan Perciun.


O altă propunere vizează încetarea de drept a contractelor pe perioadă nedeterminată a directorilor adjuncți în învățământul general. Astfel, proiectul de modificare a Codului Educației introduce criterii clare pentru încetarea contractelor pe perioadă nedeterminată ale directorilor adjuncți și obligativitatea desfășurării concursurilor publice pentru aceste funcții.


„În prezent, aproape 39% dintre adjuncți ocupă funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% se află în interimat. În același timp, sunt înregistrate cazuri în care interimatul depășește 10–15 ani. Obligativitatea ocupării funcției de director adjunct prin concurs există din anul 2014, de la adoptarea Codului Educației. În realitate această prevedere a fost aplicată selectiv, o parte semnificativă a directorilor adjuncți continuându-și activitatea în baza contractelor pe perioadă nedeterminată semnate anterior intrării în vigoare a codului”, a remarcat ministrul Educației și Cercetării.


Acesta a anunțat și o modificare care prevede implicarea MEC în Consiliile de Dezvoltare Strategică ale universităților. O altă modificare vizează includerea reprezentanților MEC în Consiliile de Dezvoltare Strategică ale instituțiilor de învățământ superior.

Ultima propunere vizează asigurarea accesului la educație de calitate, consolidarea rețelei școlare și mai multe măsuri de sprijin pentru elevi și cadrele didactice.


„Una dintre reformele propuse se referă la consolidarea rețelei școlare. Obiectivul principal al acesteia este creșterea calității studiilor și valorificarea potențialului uman al Republicii Moldova. În prezent, 91 de școli — adică aproape una din zece — au sub 50 de elevi, iar 247 de școli — una din cinci — au mai puțin de 90 de elevi. Profesorii din aceste școli sunt nevoiți adesea să predea mai multe discipline, inclusiv în domenii în afara specializării, iar infrastructura este modestă, lipsind laboratoare moderne și activitățile extracurriculare. Aceste provocări se văd clar în rezultatele elevilor. În 2025, nota medie la examene pentru școlile cu mai puțin de 30 de elevi în gimnaziu a fost de 5,77, în timp ce în școlile mari, cu peste 600 de elevi, media a depășit 7,1. Diferența se menține la toate disciplinele de examen: matematica, istoria, limba și literatura română”, a explicat Dan Perciun.


Astfel, se propune reorganizarea instituțiilor cu sub 35 de elevi în clasele gimnaziale - în școli primare, reorganizarea celor cu sub 30 de elevi în școli primare–grădinițe, transformarea școlilor primare-grădinițe, cu mai puțin de 10 elevi, în grădinițe. Reforma ar putea viza în total aproximativ 1 328 de elevi - adică mai puțin de 0,5 % din cei peste 330 000 de elevi din țară. În baza criteriile propuse, ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care 10 ar putea fi transformate în grădinițe, 43 în școli primare și 17 în școli primare grădinițe. Numărul școlilor vizate reprezintă aproximativ 6% din numărul total de instituții publice școlare din țară.

În majoritatea cazurilor, reforma vizează 1-2 instituții din fiecare raion, excepție fiind câteva raioane din nordul țării. 76% dintre elevi din școlile care ar urma să fie reorganizate se vor deplasa pe distanțe mai mici de 10 km până la noua școală și doar 7%, adică 87 de elevi, vor avea de parcurs mai mult de 15 km.

Transportul școlar va fi gratuit, iar părinții elevilor care vor fi transferați în alte instituții vor primi o alocație lunară de 1 000 lei pe parcursul a doi ani de studii. Cadrele didactice vizate de reorganizare vor beneficia de sprijin prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu se vor putea angaja în raion vor putea să beneficieze de o indemnizație de relocare spre un loc de muncă în alt raion de până la 300 000 lei. Criteriile de eligibilitate și procedura de acordare a acestei indemnizații va fi ulterior reglementată de Guvern.

Pe parcursul următoarelor două luni, propunerile la Codul Educației vor fi supuse consultărilor publice, urmând a fi aprobat cel devreme în februarie 2026.