R. Moldova devine un stat pregătit pentru gestionarea provocărilor schimbărilor climatice, potrivit unui studiu
Republica Moldova a adoptat o serie de documente strategice menite să fortifice capacitatea sa a de a preveni și a depăși riscurile provocate de schimbările climatice. Asta în condițiile în care țara noastră este una dintre cele mai vulnerabile state din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete, transmite MOLDPRES.
Totodată, sectoare-cheie, printre cele mai afectate de schimbările climatice, au planificat intervenții care să le sporească reziliența. Serviciul Hidrometeorologic de Stat și-a dezvoltat capacitățile de a asigura o monitorizare mai eficientă a condițiilor meteorologice și a fenomenelor climatice. Acestea sunt câteva din rezultatele proiectului „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice (etapa a doua)”. Inițiativa s-a desfășurat în perioada 2020-2025, fiind finanțată de Fondul Verde pentru Climă și implementată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
„Cu sprijinul proiectului, a fost elaborat și aprobat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Documentul prevede intervenții specifice în șase sectoare cheie: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier. Un alt document important, elaborat cu sprijinul proiectului, a fost Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030. Strategia contribuie la reducerea pierderilor cauzate de dezastre, la reziliența comunităților și la protejarea mediului înconjurător, asigurând o mai bună integrare a Republicii Moldova în inițiativele internaționale de gestionare a riscurilor de dezastre”, indică PNUD.
De asemenea, cu sprijinul proiectului, 13 localități din țară, dintre care 12 centre raionale, au fost ajutate să elaboreze și să adopte Planuri de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscurilor de dezastre. Documentele reflectă nevoile specifice ale fiecărei comunități și stabilesc măsuri concrete pentru depășirea atât a efectelor schimbărilor climatice, cât și a riscurilor asociate dezastrelor naturale.
„Ne bucurăm că prin acest proiect am reușit să transpunem strategiile naționale în acțiuni concrete, la nivel comunitar, acolo unde vulnerabilitățile sunt cele mai acute și de unde trebuie să înceapă consolidarea rezilienței. Totodată, am analizat modul în care schimbările climatice afectează disproporționat populația țării, în special femeile, vârstnicii, copiii și persoanele cu dizabilități. Doar ținând cont de aceste aspecte Republica Moldova poate crea un sistem național pentru adaptare care este atât receptiv, cât și durabil”, a afirmat Seher Ariner, reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.
La rândul său, secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Aliona Rusnac, a subliniat angajamentele Republicii Moldova de a se adapta la provocările schimbărilor climatice și de a implementa măsuri eficiente în acest sens.
„Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o alegere, ci a devenit o necesitate. Guvernul întreprinde acțiuni importante în acest sens, iar procesul național de adaptare este văzut ca un proces de bază ce contribuie la identificarea soluțiilor fezabile pentru problemele cauzate de schimbările climatice. Proiectul a ajutat Republica Moldova să devină un stat pregătit pentru gestionarea provocărilor schimbărilor climatice, prin aplicarea de soluții eficiente la nivel local, național și regional”, a spus Aliona Rusnac.
Proiectul „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice” a contribuit la fortificarea capacităților Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Ca urmare a aprobării Legii privind activitatea meteorologică și hidrologică, elaborată cu sprijinul proiectului, au fost stabilite un set de standarde și reglementări menite să asigure o monitorizare mai eficientă a condițiilor meteorologice și a fenomenelor climatice.
De asemenea, pentru o mai bună informare a autorităților, a sectorului privat și a cetățenilor cu privire la riscurile climatice și condițiile meteorologice, Serviciul Hidrometeorologic de Stat va gestiona și portalul național de informații climatice — clima.gov.md — o platformă unică care reunește toate serviciile și produsele climatice disponibile în țară. Acest portal multifuncțional le oferă autorităților publice, specialiștilor, dar și cetățenilor, o bază solidă și accesibilă de informații despre climă, pentru ca fiecare să poată contribui mai eficient la adaptarea locală și națională.
Un bărbat a fost salvat de pompieri după ce a căzut într-o fântână de șapte metri, la Dondușeni
VIDEO // Noul Program național pentru sănătatea sexuală și reproductivă extinde accesul la fertilizarea in vitro
O dronă neidentificată a traversat pentru scurt timp spațiul aerian al Republicii Moldova
Pavel Gamurari, ales rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Republica Moldova pregătește implementarea Garanției Europene pentru copii
Trei polițiști vor ajunge pe banca acuzaților după ce și-ar fi însușit bani ridicați de la un suspect
Agenda evenimentelor, joi, 17 septembrie
Vreme senină și temperaturi de până la +26°C în următoarele 24 de ore
Peste 500 de cazuri de boli diareice acute au fost înregistrate într-o săptămână în Moldova
Circa 17 000 de copii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități frecventează instituțiile de învățământ general
CSP prelungește concursul pentru selectarea a trei inspectori în cadrul Inspecției procurorilor
Vladislav Cojuhari: „Reforma justiției intră într-o nouă etapă în contextul procesului de aderare la UE”
Republica Moldova continuă reforma sistemului de protecție a copilului. Comparativ cu anul 2007, când în instituțiile rezidențiale se aflau circa 11 000 de copii, astăzi numărul acestora a scăzut la circa 300. Natalia Plugaru: „Obiectivul este ca, în viitor, niciun copil să nu mai crească într-o instituție rezidențială”
FOTO // Un parc reabilitat și o cantină modernă au fost amenajate la Tvardiţa prin Programul „Satul European”
Sinteza ședinței plenare a Parlamentului din data de 17 septembrie 2026
Igor Grosu, după întrevederile de la Budapesta: „Ungaria susține Republica Moldova în demersurile sale”
Roman Roșca a preluat conducerea Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova
Republica Moldova va aplica standarde internaționale pentru controlul substanțelor folosite pe navele maritime
Cooperarea dintre BNM și BNR va fi consolidată prin proiecte comune
Funcționarea fermelor mici în intravilanul localităților va fi reglementată prin lege
Republica Moldova aderă la o convenție din domeniul protecției mediului marin
VIDEO // Un motociclist fără permis a ajuns la spital după ce a ignorat somația polițiștilor și a provocat un accident la Chișinău
Calea Ferată din Moldova va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni. Noua entitate se va numi „CFM-Infra”
Președintele Parlamentului explică necesitatea creării „Moldova Project”: „Trebuie să concentrăm expertiza într-o singură entitate”
Întrevederea viceprim-ministrului pentru reintegrare cu ambasadoarea Suediei
Premierul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu Directorul BERD pentru Ucraina și Moldova, Arvid Tuerkner
Votat în prima lectură: Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată până la sfârșitul anului 2026
Facturile pentru consumul de gaze naturale din luna august, remise către cetățeni
Centrul pentru adolescenți cu autism și boli rare din municipiul Chișinău va fi renovat
Mircea Eșanu pleacă de la ASP pentru a conduce „Moldova Project”: „O oportunitate de a contribui la proiecte ce vor schimba țara și felul în care aceasta este ancorată în infrastructura europeană”