Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Lacul Beleu, văzut prin obiectivul fotoreporterului Andrei Mardari

Lacul Beleu tomnatic, prin obiectivul fotoreporterului MOLDPRES, Andrei Mardari: frumusețe, istorie și semne de alarmă

La început de toamnă, Lacul Beleu își schimbă paleta de culori, iar lumina caldă de septembrie scoate la iveală contraste greu de surprins altfel: stufărișul îngălbenit, oglinda apei străpunsă de stoluri de păsări migratoare și reflexele delicate care îmblânzesc imaginea unui bazin tot mai fragilizat.

Fotoreporterul MOLDPRES Andrei Mardari a surprins aceste transformări într-o expediție fotografică, fiind însoțit de prietenul său, fostul jurnalist Stanislav Duduciuc, astăzi un împătimit al artei vizuale şi de natură. Împreună, au adunat imagini și impresii care redau nu doar frumusețea lacului, ci și lupta lui pentru supraviețuire.

Lacul care respiră istorie

Situat în Rezervația „Prutul de Jos”, Lacul Beleu este cel mai mare lac natural din Republica Moldova, cu o suprafață variabilă între 5 și 11 km², în funcție de nivelul Prutului. În trecut, Beleul era o adevărată deltă în miniatură, unde pescuitul, stuful și biodiversitatea susțineau comunitățile locale.


„E un loc care îți dă senzația că timpul se oprește. Apa îți vorbește, iar păsările îți dau ritmul”, spune Stanislav Duduciuc, privind prin teleobiectiv către un stol de egrete albe.


Septembrie: liniște înainte de schimbare

În această perioadă, lacul oferă un spectacol aparte: vegetația acvatică începe să se retragă, păsările se adună pentru migrație, iar nivelul apei scade vizibil.


„Am surprins nu doar frumusețea, ci și fragilitatea. Fiecare cadru e un amestec de viață și avertisment”, povestește Andrei Mardari.


Problemele unui colț de paradis

De-a lungul ultimelor decenii, Lacul Beleu s-a confruntat cu reducerea debitului de apă din Prut, colmatarea albiei, scăderea biodiversității și presiunea activităților umane. Încălzirea climatică și secetele repetate au agravat situația, lăsând lacul vulnerabil și dependent de fluctuațiile naturale ale râului.


„Când vezi malurile tot mai uscate și stuful care se retrage, înțelegi că nu e doar un subiect pentru fotografi, ci un semnal de alarmă pentru toți”, spune Stanislav Duduciuc.


Acţiuni întreprinse până în prezent, care trebuie continuate şi dezvoltate

Lacul Beleu nu este doar o comoară naturală a sudului Moldovei, ci și un punct de atracție care începe să fie tot mai bine pus în valoare prin proiecte de dezvoltare. În ultimii ani, accesul spre lac a devenit mai prietenos datorită unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Drumul de intrare în Slobozia Mare, care duce direct spre lac, a fost reabilitat: un tronson de peste 600 de metri a fost asfaltat, au fost amenajate trotuare, o parcare spațioasă pentru turiști, iluminat nocturn și chiar un grup sanitar public – detalii care, la prima vedere, pot părea mici, dar care schimbă radical experiența vizitatorului.

În paralel, autoritățile pregătesc lucrări de curățare a canalelor Popovca și Manolescu, prin care Prutul alimentează lacul. Acestea nu au mai fost decolmatate de peste trei decenii, iar colmatarea lor afectează nivelul apei și biodiversitatea unică din zonă. Odată curățate, lacul va primi un flux constant de apă, ceea ce va spori reziliența ecosistemului.

Dezvoltarea Beleului se înscrie și într-un context mai larg: programul EU4Moldova: Regiuni-cheie, derulat în Cahul și Ungheni, include proiecte de infrastructură comunitară care stimulează turismul și economia locală. Faptul că Lacul Beleu a intrat pe lista investițiilor prioritare arată nu doar potențialul său natural, ci și importanța lui ca simbol al rezervației biosferei „Prutul de Jos”.

Astfel, între inițiativele de infrastructură și eforturile de protecție a ecosistemului, Lacul Beleu începe să capete o nouă viață – una în care frumusețea naturală se împletește cu accesibilitatea și responsabilitatea pentru viitor. Aceste măsuri sunt bune, însă insuficiente, or, acest bazin acvatic nu trebuie lăsat fără atenţie şi în următorii ani ca să bucure ochiul şi să rămână în continuare o perlă naturală a sudului ţării.

Lacul Beleu ca destinație turistică

Pe lângă valoarea ecologică și istorică, Lacul Beleu este și o destinație deosebită pentru cei pasionați de natură și fotografie. Se află în raionul Cahul, lângă satul Slobozia Mare, la aproximativ 200 km de Chișinău.

Accesul se face cu mașina pe ruta Chișinău–Leova–Cahul sau Chișinău–Comrat–Cahul, iar de acolo drumul spre Rezervația „Prutul de Jos” este bine semnalizat.

Vizitatorii pot beneficia de:

Trasee ecoturistice amenajate în rezervație, cu ghizi locali;

Puncte de observație pentru birdwatching, având în vedere că zona găzduiește peste 200 de specii de păsări;

Pensiuni rurale în Slobozia Mare și satele din jur, unde turiștii pot descoperi gastronomia tradițională din sudul Moldovei;

Excursii cu barca pe lac, organizate de localnici, pentru a surprinde peisajul din mijlocul apei.


„E locul ideal pentru cei care vor să simtă Moldova autentică – liniștită, naturală și plină de povești”, spune Stanislav Duduciuc.


Dincolo de imagine

Reportajul vizual realizat de Andrei Mardari nu se rezumă doar la peisaj. Fotografiile lui vorbesc despre o relație complicată între om și natură: frumusețea care atrage și responsabilitatea care lipsește.


„Am vrut să arăt nu doar un cadru frumos, ci și povestea din spatele lui: un lac care are nevoie de grijă, altfel riscă să devină doar o amintire”, subliniază fotoreporterul  MOLDPRES, Andrei Mardari.