Reforma administrației publice locale: temeri legate de reducerea numărului de aleși locali și promisiuni de modernizare

Primăria reprezintă instituția centrală a comunității, iar eliminarea acesteia ar afecta funcționarea autorităților publice locale, inclusiv a primarului și a consiliului local, afirmă Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), în contextul discuțiilor privind reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova. În același timp, autoritățile susțin că reforma administrației publice locale urmărește modernizarea sistemului administrativ și îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor, fără a afecta identitatea sau existența satelor, transmite MOLDPRES.

Furdui afirmă că lichidarea primăriilor ar echivala cu pierderea identității și a capacității de dezvoltare a comunităților rurale. Reducerea numărului de primării ar conduce la micșorarea numărului de aleși locali și, implicit, la limitarea reprezentării comunităților în procesul decizional.


„Lipsirea unei comunități de autoritatea sa locală – primar și consiliu – înseamnă, în timp, pierderea identității, a puterii de decizie și a viitorului. În cazul lichidării primăriilor, nu se elimină doar structuri administrative, ci se reduce drastic numărul de primari și consilieri aleși. Astfel, se stinge vocea celor mulți și se lovește în fundamentul democrației locale (și, ulterior, naționale)”, susține Furdui.


Viorel Furdui a avertizat asupra unor riscuri asociate lichidării primăriilor, inclusiv centralizarea deciziilor, reducerea autonomiei locale și dependența sporită a comunităților față de nivelul central. 

În ceea ce privește reforma administrativ-teritorială, Viorel Furdui a declarat că aceasta ar trebui să includă măsuri precum asocierea intermunicipală, descentralizarea financiară și administrativă, precum și consultarea comunităților locale prin mecanisme participative.



Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului,  dă asigurări că satele vor rămâne și se vor dezvolta. Oficialul susține că afirmațiile potrivit cărora satele ar urma să dispară sau să-și piardă identitatea sunt nefondate.


„Consolidăm primăriile pentru a avea localități dezvoltate și servicii mai aproape pentru oameni. Vreau să fie clar: satele rămân, satele se vor dezvolta, tradițiile vor trăi prin oameni. Se mută doar sediul administrativ”, a declarat Buzu.


Reprezentantul Guvernului a explicat că modificările vizează exclusiv reorganizarea administrativă, prin consolidarea primăriilor, cu scopul de a eficientiza serviciile publice. Totodată, procedura de amalgamare va deveni mai simplă și mai flexibilă pentru primării.


	
Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, demontează falsurile despre reforma administrației publice locale: „Satele se vor dezvolta, tradițiile vor trăi prin oameni”
	
Guvernul propune simplificarea procedurii de amalgamare voluntară


Potrivit unui comunicat oficial al Guvernului, autoritățile au consultat viziunea privind reforma administrației publice locale în toate raioanele Republicii Moldova și în UTA Găgăuzia, în perioada 9 februarie - 18 martie 2026. La discuții au participat peste 4500 de aleși locali și cetățeni, care au venit cu sugestii și recomandări pentru a fi incluse în conceptul reformei. Au fost discutate măsurile de simplificare a procesului de amalgamare voluntară a primăriilor, precum și redefinirea rolului raioanelor în noua structură a administrației publice locale.


	
Consultări pentru reforma APL, organizate în toate raioanele țării și UTA Găgăuzia: Au participat peste 4500 de primari și cetățeni


În prezent, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova este structurată pe două niveluri de autoritate publică. La primul nivel de administrare, teritoriul țării este divizat în 32 de raioane, care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Acestora li se adaugă Unitățile Teritoriale Autonome, respectiv UTA Găgăuzia și unitățile din stânga Nistrului, cărora le pot fi atribuite forme speciale de autonomie. De asemenea, municipiile Chișinău și Bălți dețin un statut special, funcționând ca unități de nivelul al doilea.

În ceea ce privește autoritățile publice de nivelul întâi, în Republica Moldova activează în prezent un număr de 898 de primării. Acestea gestionează activitatea administrativă a orașelor, satelor și comunelor din întreaga țară. Din punct de vedere al localităților componente, structura este mult mai extinsă, cuprinzând peste 1.600 de localități, însă multe dintre acestea sunt grupate sub administrarea unei singure primării de comună pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor.