STATISTICĂ: Copiii reprezintă 20,7% din populaţia R. Moldova, cu 105 băieți la 100 fete

La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 494,1 mii copii, sau 20,7% din numărul total al populației cu reședință obișnuită, iar băieții predomină în numărul copiilor născuți, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul Naţional de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, numărul copiilor născuți-vii, în anul 2024, a constituit 23,6 mii, fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2023. Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete. Cei mai mulți copii (85,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni. „Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban”, precizează BNS.

Educația timpurie

În anul 2024, în țară au activat 1469 instituții de educație timpurie, inclusiv 769 cu statut de creșă-grădiniță, 595 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 14 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1453 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1469 de instituții de educație timpurie, 76,2% au activat în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere

La sfârșitul anului 2024, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 127,2 mii persoane, cu circa 2,4 mii copii sau cu 1,9% mai puțin, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 1,8 mii sau cu 2,9% față de anul 2023).

Majoritatea copiilor înscriși în grădiniţe sunt în mediul urban

În anul 2024, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%), iar 51,9 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,3%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 89,9% cea mai mică – în regiunea Sud (85,4%).

Distribuția pe vârste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de 5 ani – 22,5%, 6 ani – 22,1% și 4 ani - 21,6%, ponderea copiilor cu vârsta de 3 ani a constituit 19,9%, a celor de până la 3 ani (înscriși în educație antepreşcolară) – 12,7%, iar a celor de 7 ani și peste – 1,2%.

La 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară revin în medie 72 copii

În anul 2024, la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 72 copii. Pe medii de reședință, se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în mediul urban ‒ 91 de copii, comparativ cu cel din rural – 59 de copii, în scădere comparativ cu anul 2023 – 92 și, respectiv, 60 de copii la 100 de locuri.

Distribuția pe raioane și municipii a numărului de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 de locuri au revenit în mun. Chișinău – 99 persoane, mun. Bălți– 97 persoane și Ialoveni – 89 persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 37 copii la 100 de locuri.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2024/25, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1185 de instituții, inclusiv 88 școli primare, 752 de gimnazii, 337 de licee și 6 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și 2 școli serale. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general aparțin sectorului public (97,9%) și 73,6% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2024/25, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu 0,7 mii mai mulți față de anul de studii 2023/24.

Băieții predomină în învățământul primar și secundar general, iar fetele - în învățământul liceal

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 40,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,0% și în cel liceal ‒ 11,4%.

Învățământul extrașcolar

În anul 2024, în țară au activat: 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 23,6 mii de copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32,4 mii de copii; 8 centre de creație tehnică la care au participat 5,2 mii copii; 2 centre ale tinerilor turiști la care au participat 1,5 mii de copii și 2 centre ale tinerilor naturaliști la care au participat 1,3 mii de copii.

În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,7 mii copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,3 mii copii), iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 7,1 mii copii) și clasa coreografică (pentru 3,1 mii copii).

Biblioteci pentru copii

În anul 2024, au activat 94 biblioteci pentru copii, cu 6 unități mai puține, comparativ cu anul 2023. Numărul de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor, în anul 2024, a scăzut cu 3,8 mii, comparativ cu anul 2023, totodată a scăzut și numărului de împrumuturi de documente (cu 5,3%).

În același timp, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut cu 25,4%, constituind 207,8 mii, față de 165,7 mii în anul 2023.

Protecţia socială a copiilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 35,9 mii persoane (cu 14,5% mai mult față de 1 ianuarie 2024). Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 20,0 mii lei.

Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a constituit 33,8 mii beneficiari (cu 13,2% mai puțin față de 1 ianuarie 2024), iar a beneficiarilor de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani a constituit 64,8 mii persoane (cu 2,4% mai mult față de 1 ianuarie 2024).

Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani (persoane asigurate) a constituit 4310,4 lei. 

Cei mai mulți copii care beneficiază lunar de alocații sociale de stat sunt copiii cu dizabilități severe

La 1 ianuarie 2025, 11,4 mii copii cu dizabilități au beneficiat lunar de alocaţii sociale de stat, 48,6% din ei fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei lunare pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 1905,7 lei, majorându-se cu 7,0%, comparativ cu 1 ianuarie 2024. Beneficiari de alocaţii în cazul pierderii întreţinătorului au fost 5,7 mii copii, mărimea medie a alocaţiei lunare constituind 1490,7 lei, cu 5,6% mai mult, comparativ cu 1 ianuarie 2024.

În anul 2024, valoarea minimului de existență în total pentru copii a constituit – 2947,7 lei, inclusiv 1148,8 lei pentru copiii de până la 1 an, 2496,5 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3281,7 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.

Cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, la sfârșitul anului 2024, la evidență erau circa 7,9 mii copii aflați în situații de risc4, 80,0% dintre aceștia fiind din mediul rural. În numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat băieții, constituind 51,1%. Pe grupe de vârstă, 11,5% aveau vârsta de 0-2 ani, fiecare al patrulea copil (24,6%) avea vârsta de 3-6 ani, 52,8% aveau vârsta de 7-15 ani și 11,1% - vârsta de 16-17 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, 272 copii erau copii cu dizabilități.

Din total copii în situații de risc, 7,3 mii copii au fost din categoria copiilor neglijați, 324 copii au fost supuși violenței, 120 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 34 copii aveau ambii părinți/unicul părinte care refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, iar restul copiilor (162 copii) aflândus-se în alte situații precum: lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care trăiesc în stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară etc.

Comparativ cu anul 2023, a scăzut atât numărul copiilor supuși violenței, cât și numărul copiilor neglijați, cu 40,8% și, respectiv, 29,8%.