Studiu privind integritatea academică în universități: Ce cred tinerii despre plagiat și utilizarea inteligenței artificiale

Un nou studiu național privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova relevă că atât studenții, cât și cadrele didactice consideră drept foarte grave practicile precum prezentarea unor lucrări realizate de alte persoane ca fiind proprii, utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea integrală a textelor, mita pentru note și hărțuirea sexuală,  informează MOLDPRES.

Studiul lansat astăzi la Chișinău oferă o imagine actualizată asupra percepțiilor și experiențelor studenților și cadrelor didactice legate de integritate, plagiat, fraudă, corupție, hărțuire sexuală și utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar.

Concluziile studiului indică progrese clare în consolidarea integrității academice în universitățile din Republica Moldova, dar și provocări persistente legate de aplicarea consecventă a regulilor, transparența proceselor de sancționare și adaptarea la noile riscuri generate de inteligența artificială.

Studiul se bazează pe datele colectate în perioada 7 octombrie – 19 noiembrie 2025, în urma unui sondaj desfășurat în rândul a 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități din țară.

Trei din patru indicatori evaluați în cadrul studiului înregistrează creșteri, cu o scădere ușoară de 0,6 puncte a indicelui de integritate. Rezultatele arată că nivelul de satisfacție al studenților față de procesul educațional este, per ansamblu, ridicat și în ușoară creștere față de anul 2024. Astfel, studiul relevă că jumătate dintre studenți ar recomanda universitatea la care studiază, iar indicatorul de loialitate (Net Promoter Score) a crescut de la 34 în 2024 la 39 în 2025.

Studenții apreciază în mod special digitalizarea proceselor administrative, calitatea materialelor didactice, interacțiunea cu profesorii și dotarea spațiilor de studiu, în timp ce accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu dizabilități rămâne una dintre principalele provocări.

Gravitatea percepută a plagiatului, fraudei și coruperii este ridicată, în special pentru falsificarea datelor, lucrări scrise de altcineva și utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea integrală a textelor. Hărțuirea sexuală, mita și favoritismul sunt evaluate constant ca foarte grave. Reutilizarea propriului text și unele utilizări ale inteligenței artificiale sunt tratate mai indulgent de către studenți.

Comparativ cu 2024, se observă o creștere a gradului de inacceptare față de fraudele academice clasice, semn al consolidării unei culturi a intoleranței față de aceste comportamente. În același timp, utilizarea inteligenței artificiale pentru reformularea textelor sau generarea de idei fără indicarea clară a contribuției acesteia este percepută cu mai multă toleranță, în special de către studenți, ceea ce indică nevoia unor reguli mai clare și mai bine comunicate.

Prezent la conferința dedicată prezentării rezultatelor studiului, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a accentuat importanța rezultatelor studiului, în contextul asigurării integrității academice.


„Studiul relevă două lucruri. Pe de-o parte, și aici cred că trebuie să ne felicităm, arată că studenții noștri sunt, în linii generale, satisfăcuți și foarte satisfăcuți de calitatea studiilor de care beneficiază Republica Moldova. Totodată, studiul scoate în evidență și anumite carențe care există. Eu am considerat că este important să avem această măsurătoare dintr-un simplu principiu. Ceea ce nu măsurăm, nu putem îmbunătăți. Iar integritatea academică este un lucru foarte complicat de măsurat de principiu. Și atunci am considerat că este bine să avem acest instrument, să-l privim într-o oarecare măsură ca pe o oglindă, și avându-l, să ne propunem să avem o dinamică pozitivă. Accentul este să ne uităm la lucruri așa cum sunt ele și să căutăm împreună soluții. Aceste soluții trebuie să vină de la întreaga comunitate academică”, a declarat Dan Perciun.


Rezultatele studiului urmează a fi analizate în cadrul universităților, iar la începutul anului viitor, vor avea loc discuții cu implicarea tuturor actorilor interesați pentru a identifica soluții.


„De la sancțiuni mai dure, să fim mai puțini indulgenți atunci când se constată anumite abateri de către studenți, până la schimbarea ponderii tezei de licență, aspectul oral, regândirea evaluărilor, examene centralizate, utilizarea unor măsuri suplimentare de monitorizare a desfășurării probelor de evaluare. (…) Noi nu putem să stăm și să privim pasiv la faptul cu jumate din studenți ne zic că folosesc că inteligența artificială pentru a scrie tezele de licență. Haideți să medităm împreună”, a afirmat ministrul Dan Perciun.


Secretara de stat a MEC, Adriana Cazacu, a declarat că prin această inițiativă, Ministerul Educației și Cercetării urmărește promovarea unei culturi instituționale bazate pe integritate, reducerea fenomenelor de plagiat, frauda academică și favoritism, încurajarea meritocrației și echității în mediul universitar, creșterea încrederii publice în sistemul de învățământ superior.

Cercetarea a fost efectuată de în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială. Prima ediție a studiului a fost realizată în anul 2024.