VIDEO // Ministrul Mediului explică de ce sunt necesare tăierile rase în păduri: „Regenerarea funcționează atunci când este făcută corect”

O parcelă de pădure tânără de stejar, ajunsă astăzi la vârsta de 10 ani, cu o rată de prindere de aproximativ 95%, demonstrează eficiența lucrărilor de regenerare forestieră realizate în Republica Moldova. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că acesta este un exemplu clar al faptului că tăierile rase, aplicate conform normelor, nu distrug pădurea, ci îi permit să se refacă și să redevină sănătoasă, transmite MOLDPRES.


„Știu că pentru mulți oameni este dureros să vadă o parcelă de pădure tăiată complet. Dar trebuie să explicăm un lucru important: tăierile rase nu sunt făcute la întâmplare și nu înseamnă pierderea pădurii. Ele sunt intervenții necesare în anumite situații, iar rezultatul îl vedem astăzi – o pădure tânără, viguroasă, cu o rată de prindere de 95%”,  a explicat ministrul.


Potrivit lui Gheorghe Hajder, tăierile rase sunt o practică silvică strict reglementată, utilizată doar acolo unde pădurea nu se mai poate regenera natural sau unde arboretul existent este compromis. Ministrul explică motivele principale:

Îmbătrânirea și degradarea arboretelor: „Pădurile ajung la o vârstă la care nu se mai pot regenera singure și devin vulnerabile la boli și dăunători”.

Infestări și boli: „În unele zone, paraziții sau ciupercile atacă în masă. Dacă nu intervenim rapid și complet, pierdem suprafețe întregi”.

Productivitate scăzută: Arboretele neproductive nu mai au potențial de dezvoltare, iar densitatea lor împiedică apariția noilor puieți.

Condiții pentru regenerare: „Specii precum stejarul au nevoie de lumină și spațiu. Tăierile rase creează exact condițiile necesare pentru ca puieții să se dezvolte”.

Ministrul subliniază că tăierea rasă nu înseamnă abandonarea terenului. Din contra, aceasta marchează începutul unui proces intens de regenerare:


„După recoltarea arborilor, terenul este pregătit și imediat reîmpădurit – fie prin plantare, fie prin regenerare naturală dirijată. Nimic nu se lasă la voia întâmplării”, estimează şeful de la Mediu.


Parcela prezentată de ministru este un exemplu grăitor: după 10 ani, stejarul s-a instalat uniform, puieții sunt puternici, iar supraviețuirea lor depășește 95%.



Regenerarea – un proces monitorizat pas cu pas

Pe întreaga perioadă de creștere, specialiștii efectuează:

controlul prinderii puieților imediat după plantare,

lucrări de întreținere pentru protejarea plantației,

completări acolo unde puieții nu s-au prins,

evaluări periodice înainte ca arboretul tânăr să fie declarat regenerat.


„Nu declarăm că o zonă este regenerată până nu îndeplinește toate criteriile de densitate și vitalitate prevăzute de lege”, a precizat ministrul.


Gheorghe Hajder reamintește că legislația obligă gestionarii fondului forestier să reînființeze pădurea după orice tăiere rasă.


„Nicio suprafață nu rămâne fără pădure. Regenerarea este obligatorie. Când vedem că o bucată de pădure este tăiată la ras, trebuie să știm că în acel loc se vor planta puieți sau va fi dirijată regenerarea naturală”, relevă Hajder.


Exemplul actual arată că, acolo unde tăierile rase sunt aplicate responsabil și monitorizate atent, pădurea revine mai puternică și mai viguroasă.


„Mesajul meu pentru cetățeni este clar: pădurea se taie, dar pădurea se reface. Nu lăsăm nimic în urmă. Scopul nostru este un fond forestier sănătos, divers și rezilient”, a conchis ministrul Mediului.