LIVE TEXT // Raportul de extindere 2025. Viceprim-ministra Cristina Gherasimov: „Eforturile noastre sunt mari, dar mai avem de parcurs o cale destul de lungă”

Progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul european și prioritățile pentru anul 2026, în baza concluziilor și recomandărilor formulate de Comisia Europeană în „Raportul de extindere 2025”, au fost analizate în cadrul unui amplu eveniment organizat astăzi la Chișinău, care a reunit reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, parteneri internaționali, mediul academic, sectorul de afaceri și societatea civilă. Invitat special al conferinței a fost Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere. Oficiala a ținut un discur despre succesele obținute de Republica Moldova pe calea integrării europene și a rsăpuns la întrebările jurnaliștilor, transmite MOLDPRES.

Marta Kos: „Republica Moldova a înregistrat cel mai bun rezultat dintre statele candidate”.



 

Alexandru Munteanu: „Într-un singur an Republica Moldova a avansat de patru ori mai repede”.



 

Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană: „Avem trei obiective importante: accelerarea negocierilor de aderare; asigurarea unei dinamici de convergență cu standardele UE; concens larg în societate”.

 

Cristina Gherasimov: „La Bruxelles suntem văzuți ca delegația Republicii Moldova, suntem o echipă și suntem cu toții în aceeași barcă”. 



 



Actualizare 18:43 Viceprim-ministra Cristina Gherasimov a închis lucrările Conferinței „Raportul de extindere 2025, progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”. Oficiala a adus mulțumiri întregii echipe care a contribuit la obținerea performanțelor în procesul de intgrare europeană:


„Este pentru a doua oară când organizăm discuții ample privind recomandările pe care le-am primit, vreau să vă asigur că vom continua cu această tradiție în săptămâna care urmează. Vă invităm la consultări publice privind actualizarea Programului Național de Aderare care va avea loc până la sfârșitul acestui an. Mesajele pe care le-am primt de la dumneavoastră pe parcursul zilei le vom integra în contextul actualizării Programului Național de Aderare.

În al doilea rând, vreau să mulțumesc tutror, sutelor d efuncționari publici, care au depus efort masiv ca astăzi noi să fim celebrați și recunoscuți pentru eforturile de țară. Acest efort nu ar fi fost posibil, dacă nu ar fi fost și efortul dumneavoastră, al sectorului asociativ, sectorului privat, colegilor din sectorul academic și colegilor din administrația publică locală. Eu tot timpul zic că la Bruxelles  noi nu suntem priviți ca Guvernul Republicii Moldova, noi suntem văzuți ca delegația Republicii Moldova, suntem o echipă și suntem cu toții în aceeași barcă. 

Aș vrea să continuăm acest dialog care l-am desfășurat cu bine astăzi. Avem un Guvern nou, entuziasmat și motivat să facă tot ce îi stă în putere în următorii patru ani de zile în așa fel încât să fim pregătiți de aderare până în 2030. Avem foarte și foarte mult de lucru. Eforturile noastre sunt mari, dar mai avem de parcurs o cale destul de lungă. Avem nevoie de expertiza dumneavoastră, experiența. Ușile Biroului pentru Integrare Europeană vă sunt mereu deschise pentru a discuta și a găsi soluția cea mai bună pentru țara noastră.

Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația!” 


Actualizare 17:54 Republica Moldova aliniază politica agricolă la standardele europene: din 2026 va fi implementat registrul culturilor ecologice

La panelul de discuții „Resurse Naturale, Agricultură și Coeziune (Cluster V)”, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a vorbit despre progresele și prioritățile Republicii Moldova în procesul de armonizare cu Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene.


„Elementul-cheie este politica agricolă comună. Lucrăm la transpunerea Legii nr. 126 privind gestionarea politicii agricole astfel încât să fie cât mai apropiată de modelul european. În prezent, la minister se definitivează programul strategic privind politica agricolă comună, care are cea mai mare pondere în fondurile europene. Obiectivul este ca programul să poată fi aplicat deja din anul viitor”, a declarat ministra.


Printre priorități se numără digitalizarea și dezvoltarea infrastructurii sistemelor informaționale, precum și instituirea sistemului integrat de control. Ministerul a creat deja, la etapa pilot, Registrul fermierilor, care va permite o gestionare mai eficientă și transparentă a subvențiilor.

Catlabuga a anunțat, de asemenea, că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va fi dotată cu echipamente moderne și va beneficia de instruirea personalului, pentru a asigura o implementare corectă și eficientă a politicilor agricole.


„Ne regăsim în Raportul de Extindere al Comisiei Europene și ne propunem să implementăm sistemul de cunoaștere și inovare agricolă, care se reflectă în toate planurile de activitate ale ministerului. Un alt obiectiv important este finalizarea registrului culturilor ecologice până în 2026”, a subliniat ministra.


Potrivit acesteia, agricultura modernă presupune și o dezvoltare rurală solidă. Pentru anul 2026, în cadrul Capitolului 11 – Agricultură și dezvoltare rurală, sunt planificate transpunerea a 33 de acte europene și adoptarea a 51 de acte legislative naționale, în vederea alinierii complete la normele Uniunii Europene.

Actualizare 17:43 Panel de discuții: Resurse Naturale, Agricultură și Coeziune (Cluster V), participă Ludmila CATLABUGA, Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare; Radu MUSTEAȚĂ, Director general, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Iurie FALĂ, Director executiv, Asociația „Moldova-Fruct”; Alexandru BĂDĂRĂU, Asociația „Forța Fermierilor”. Discuția este moderată de Rodica CRUDU, Secretară generală adjunctă a Guvernului Republicii Moldova.

Actualizare 17:38 Republica Moldova își propune o economie cu emisii reduse până în 2050: Ministerul Mediului lansează strategia de decarbonizare și introduce taxa pe carbon 

La panelul de discuții „Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)”, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a prezentat direcțiile-cheie ale Strategiei pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, document ce va ghida tranziția Republicii Moldova către o economie verde și sustenabilă până în anul 2050.


„Este un moment de reflecție și responsabilitate. Capitolul 27 – Mediu – este unul dintre cele mai complexe. Am analizat peste 200 de directive europene și peste 100 de acte legislative naționale. Raportul de extindere ne arată calea, dar munca abia începe”, a declarat ministrul.


Strategia prevede ca, până în 2050, toate unitățile industriale majore să fie organizate și modernizate astfel încât să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Scopul principal este construirea unei economii cu emisii scăzute, prin integrarea principiilor de sustenabilitate în toate domeniile – energie, transport, agricultură și industrie.

Hajder a anunțat că un element central al acestei tranziții va fi introducerea taxei pe carbon și implementarea unui sistem de comercializare a emisiilor (ETS – Emission Trading System), similar celui aplicat în Uniunea Europeană.


„Guvernul va stabili un plafon de emisii pentru companii. Cele care îl vor depăși vor trebui să compenseze – prin cumpărarea certificatelor de carbon – iar cele care vor emite mai puțin vor putea vinde aceste certificate. Este un instrument economic care va stimula responsabilitatea și inovația în industrie”, a explicat ministrul.


Totodată, Hajder a menționat că Moldova va extinde suprafețele de împădurire și va dezvolta un sistem de stabilire a prețului carbonului („carbon price”), măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică.


„Avem nevoie de o economie verde, competitivă și rezilientă. Nu este doar o obligație de integrare europeană, ci o investiție în viitorul nostru comun”, a conchis ministrul Mediului.


Actualizare 17:07 Republica Moldova face progrese vizibile în dezvoltarea rețelei energetice și consolidarea securității energetice naționale


„Să facem integrarea cu piața unică europeană până la sfârșitul anului 2027, maxim începutul anului 2028. Aceasta este fereastra anunțată oficial de UE pentru noi”, a declarat Dorin Junghietu.


Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul panelului „Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)” că infrastructura de transport, distribuție și furnizare a energiei electrice se află în centrul procesului de tranziție verde al Republicii Moldova.


„Numărul tot mai mare de autoturisme și camioane are un impact semnificativ asupra mediului. Ne sufocăm din cauza combustibililor fosili. De aceea, vom promova electrificarea unităților de transport și vom avansa ferm cu tranziția verde”, a spus ministrul.


Junghietu a subliniat că Republica Moldova face progrese vizibile în dezvoltarea rețelei energetice și consolidarea securității energetice naționale, în special prin interconectarea cu România.


„În centrul planurilor noastre se află dezvoltarea Moldelectrica și a celor patru conexiuni strategice cu România. Linia Vulcănești–Chișinău, care va elimina una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului nostru energetic, a avansat semnificativ: fundațiile pentru piloni sunt finalizate, iar lucrările la stațiile electrice sunt peste 70% la Chișinău și peste 60% la Vulcănești”, a precizat ministrul Energiei.


Oficialul a menționat și proiectul de interconectare Bălți–Suceava, care va consolida rețeaua electrică din nordul țării.


„Pe partea română a fost finalizată etapa de proiectare, iar în Republica Moldova proiectul a fost declarat de utilitate publică. Etapa de primire a ofertelor s-a încheiat la 23 octombrie, iar la începutul anului viitor vom lansa lucrările”, a adăugat el.


Junghietu a anunțat și noi investiții majore în infrastructura energetică, printre care proiectele Strășeni–Gutinași și Dnestrovsk–Bălți, menționând că partenerii internaționali ai Republicii Moldova au confirmat finanțarea integrală a acestor inițiative.


„Infrastructura este scheletul pe care vom construi tranziția energetică a țării. Până în 2030, obiectivul nostru este o rețea modernă, interconectată și sustenabilă, care să ne asigure independența și competitivitatea în spațiul european”, a conchis ministrul Energiei.



	
Dorin Junghietu: „Infrastructura energetică este scheletul tranziției verzi a Republicii Moldova”


Actualizare 16:52 Vladimir Bolea: „Navigația și căile ferate vor fi prioritare – transportul ecologic, cheia dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova”

Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat în cadrul panelului „Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)” că Republica Moldova are în față o agendă ambițioasă de transpunere a 256 de directive europene în următoarele 24 de luni, un proces esențial pentru integrarea deplină în spațiul european. 


„În 24 de luni urmează să transpunem 256 de acte și directive europene, împărțite pe luni și pe persoane responsabile. În spatele acestor documente stă un cadru legal solid, pe care trebuie să-l dezvoltăm. Fiecare pas contează”, a subliniat Bolea.


Oficialul a evidențiat legătura directă dintre dezvoltarea infrastructurii și creșterea economică, menționând că fiecare proiect de drum sau transport aduce beneficii multiple comunităților locale.


„Când construim un drum, nu vorbim doar despre asfalt, ci despre apariția unor afaceri noi, locuri de muncă și resurse financiare suplimentare pentru primării”, a spus ministrul.


Potrivit lui Vladimir Bolea, navigația și transportul feroviar vor primi cea mai mare atenție din partea Guvernului, întrucât sunt soluții ecologice și durabile. 


„Suntem o țară agricolă, iar aceste două tipuri de transport sunt vitale pentru economia noastră. Transportul feroviar și cel auto rămân ramuri majore, iar modernizarea lor este o prioritate strategică”, a adăugat el.


Bolea a subliniat că procesul de pre-aderare la Uniunea Europeană va aduce oportunități importante de finanțare pentru infrastructură, cu condiția unei colaborări strânse între autoritățile locale, mediul de afaceri și instituțiile europene.


„Cu cât vom coopera mai mult cu companiile și autoritățile locale, cu atât vom atrage mai multe fonduri și le vom utiliza mai eficient. Până la aderare, trebuie să ne asigurăm că sectorul transporturilor este pregătit să facă față concurenței europene”, a conchis ministrul.



	
Vladimir Bolea: „Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale are misiunea de a transpune 256 de acte legislative europene în următoarele 24 de luni”


Actualizare 16:32 Panel de discuții: Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV), participă: Vladimir BOLEA, Viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; Dorin JUNGHIETU, Ministrul Energiei; Gheorghe HAJDER, Ministrul Mediului; Sergiu TOFILAT, Expert în domeniul energetic. discuția este moderată de Rodica IORDANCA-IORDANOV, Directoare executivă la AO Eco-Contact.

Actualizare 15:35 Dan Perciun: „Ne propunem ca 10.000 de tineri să fie admiși anual în învățământul dual – un pilon al competitivității economice” 

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat în cadrul panelului de discuții „Competitivitate și creștere incluzivă (Cluster III)” că Republica Moldova înregistrează progrese importante în dezvoltarea învățământului dual, un model educațional care conectează școala cu mediul de afaceri.


„Învățământul dual este un proces început în 2005. Dacă în 2023 aveam 1.000 de elevi care intrau în acest sistem, în 2025 am ajuns la 1.700. Mediul de afaceri ne cere să asigurăm competitivitatea și pregătirea tinerilor pentru piața muncii”, a declarat ministrul.


Potrivit lui Dan Perciun, Ministerul Educației și Cercetării a stabilit zece obiective strategice, printre care atingerea țintei de 10.000 de tineri admiși anual în învățământul dual.


„Este o țintă la care ținem foarte mult. Mulțumim partenerilor din mediul de afaceri pentru implicare. Mă bucur să constat o rată bună de absorbție a subvențiilor destinate acestui proces – bugetul a fost triplat, de la 5 la 15 milioane de lei”, a subliniat oficialul.


Ministrul a mai anunțat că, până la sfârșitul anului 2026, urmează să fie finalizat un proiect în valoare de 60 de milioane de euro, realizat în parteneriat cu Banca Consiliului Europei, care va sprijini modernizarea învățământului tehnic și dual.


„Am identificat patru domenii cheie în care vom canaliza cea mai mare pondere a resurselor, pentru a forma specialiști calificați și competitivi”, a precizat Perciun.


Actualizare 15:25 Republica Moldova – un scut cibernetic în Europa de Est. Eugen Osmochescu: „Avem 73% digitalizare a serviciilor publice, iar până la sfârșitul anului vom atinge 75%”  

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat, în cadrul panelului de discuții „Competitivitate și creștere incluzivă (Cluster III)”, că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în procesul de digitalizare a serviciilor publice și în consolidarea securității cibernetice.

„Avem 73% digitalizare din serviciile acordate de stat și ne propunem să ajungem la 75% până la sfârșitul anului. Avem o viteză foarte bună și sunt sigur că vom atinge acest obiectiv”, a spus Osmochescu. 

Potrivit oficialului, securitatea cibernetică a devenit o prioritate strategică pentru Republica Moldova, mai ales în contextul creșterii atacurilor hibride și informatice.


„Cetățenii Republicii Moldova au rezistat unui atac masiv hibrid, în special în perioada 2025. Crima cibernetică a costat Uniunea Europeană circa 10,5 trilioane de dolari, iar pentru un mic întreprinzător pierderile pot ajunge la 200 de mii de dolari. Republica Moldova a făcut față și a devenit un adevărat scut cibernetic și de securitate în Europa de Est”, a subliniat ministrul. 


Eugen Osmochescu a adăugat că Guvernul continuă să implementeze o agendă digitală complexă, orientată spre dezvoltarea unei noi generații de programe și instrumente de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, care să stimuleze competitivitatea și creșterea economică incluzivă.


	
Vicepremierul Eugen Osmochescu: „Republica Moldova a devenit un scut cibernetic și de securitate în Europa de Est”


Actualizare 15:12 Panel de discuții: Competitivitate și creștere incluzivă (Cluster III), participă: Eugen OSMOCHESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării; Adrian GAVRILIȚĂ, Ministrul Finanțelor; Dan PERCIUN, Ministrul Educației și Cercetării; Serghei HAREA, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Discuția este moderată de Mariana RUFA, Directoare executivă, Asociația Businessului European.

Actualizare 14:47 Republica Moldova conectează piața muncii la rețeaua europeană: progrese în recunoașterea calificărilor și protecția socială a lucrătorilor 

Republica Moldova face pași concreți în direcția facilitării accesului cetățenilor la piața muncii a Uniunii Europene, prin recunoașterea calificărilor profesionale, armonizarea legislației și consolidarea protecției sociale a lucrătorilor.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că obiectivul Guvernului este ca orice cetățean moldovean să poată lucra în orice stat membru al Uniunii Europene, în condiții egale și cu calificările recunoscute.


„Ne asigurăm nu doar pentru cetățenii Republicii Moldova, ci și pentru cetățenii Uniunii Europene care vin și activează aici. Este un proces bilateral de deschidere și integrare”, a precizat ministra.


Printre realizările recente, Natalia Plugaru a menționat adoptarea legii privind libera circulație și șederea cetățenilor UE și a membrilor familiilor lor în Republica Moldova, care reglementează condițiile de ședere, studii și activitate profesională.

De asemenea, ministra a subliniat progresele în conectarea pieței muncii din Republica Moldova la rețeaua europeană EURES, prin care sunt oferite informații despre locuri de muncă disponibile în statele membre ale UE.


„Prin hotărâre de Guvern, am reușit să aducem rețeaua EURES în Republica Moldova. Avem acum un catalog național de ocupații profesionale, armonizat cu standardele europene”, a explicat ea.


Natalia Plugaru a accentuat și componenta socială a liberei circulații a lucrătorilor, subliniind necesitatea asigurării protecției sociale pentru toți angajații moldoveni din străinătate.


„Cu mândrie pot spune că, în ultimii ani, Guvernul a semnat acorduri de securitate socială cu peste 20 de țări, inclusiv Italia, unde avem mulți conaționali. Aceste acorduri recunosc munca cetățenilor noștri și le oferă posibilitatea de a reveni în țară beneficiind de protecție socială completă.”


Ministra a adăugat că trebuie intensificat ritmul reformelor, menționând că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a ajutat deja peste 20.000 de persoane să-și găsească un loc de muncă.

În același timp, reforma „Restart” urmărește îmbunătățirea calității serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile – persoane cu dizabilități, cu venituri mici sau aflate în căutarea unui loc de muncă.


„Ne propunem o piață a muncii mai incluzivă, mai conectată și mai corectă – o piață europeană, în care fiecare cetățean să aibă șanse reale de dezvoltare”, a conchis Natalia Plugaru. 



	
Natalia Plugaru: „Ne propunem o piață a muncii mai incluzivă, mai conectată și mai corectă – o piață europeană”
	
Republica Moldova accelerează integrarea în piața unică europeană: reforme, standarde și competitivitate economică


Actualizare 14:19 Republica Moldova face progrese în cadrul „Pieței interne”:  renunță la standardele sovietice GOST și adoptă normele europene

Piața internă, considerată unul dintre cele mai complexe și mai puțin cunoscute clustere din procesul de aderare la Uniunea Europeană, vizează libertatea de circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și lucrătorilor. Acest cluster, care cuprinde nouă capitole, stă la baza funcționării pieței unice europene și este asociat cu principiul libertății economice și al concurenței loiale.

Potrivit evaluărilor pentru anul 2025, Republica Moldova înregistrează o medie de 2,4 – un nivel de pregătire moderat, dar în creștere, datorită reformelor și alinierii treptate la standardele Uniunii Europene.

Doina Nistor, fosta viceprim-ministră și ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat în cadrul discuțiilor privind competitivitatea importanța acestui capitol:


„Piața internă este un cluster foarte important, deoarece este strâns legată de accesul la piața Uniunii Europene, care deschide calea spre noi afaceri și relații de încredere. În ceea ce privește libera circulație a bunurilor, este esențial să corectăm balanța comercială și să avem cât mai multe companii exportatoare.”


Fosta ministră a evidențiat și progresele realizate în infrastructura calității și armonizarea standardelor:


„Am preluat și transpus peste 38 de mii de standarde europene. De la 1 ianuarie 2026 vom renunța definitiv la standardele GOST, un pas important spre integrarea deplină în piața europeană.”


Doina Nistor a accentuat, totodată, necesitatea unui rol activ al statului în asigurarea unui mediu concurențial echitabil și a unei strategii economice coerente:

„Concurența înseamnă dezvoltare. Statul trebuie să participe activ la strategia economică a Republicii Moldova, pentru a susține firmele care își doresc să fie competitive pe piața europeană.”

Clusterul „Piața internă” rămâne unul dintre cele mai dificile, dar și cele mai decisive domenii pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, întrucât reflectă direct capacitatea economiei naționale de a funcționa în cadrul pieței unice a Uniunii Europene.

Actualizare 14:01 Panel de discuții: Piața Internă (Cluster II), participă - Doina NISTOR, fosta Viceprim-ministră, Ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării; Petru ROTARU, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei; Natalia PLUGARU, Ministra Muncii și Protecției Sociale; Ion LUPAN, Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Discuția este moderată de Stanislav MADAN, Expert- Grup.

Actualizare 12:34 Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD, vorbește despre oportunitățile care vor avansa parteneriatul Republica Moldova - Uniunea Europeană:


„Ne setăm ceasurile împreună pentru o cursă destul de scurtă în fața noastră și trebuie să ne gândim la riscurile de securitate care apar în calitate de membru al UE. Chiar azi dimineața ne-am trezit cu o dronă care a lovit la Giurgiulești. Nu avem capacitate suficientă pentru a finanța toate inițiativele din buget.

În următoarea perioadă, în UE se va cheltui pentru apărare de cinci ori mai mult - peste 135 de miliarde de euro, trebuie să ne gândim și pentru Republica Moldova, investiții pentru apărarea antieriană, ca să utilizăm aceste mijloace pentru a consfinți statutul de neutralitate. 

Toate interacțiunile cu UE în domeniul militar întăresc neutraliatea Republicii Moldova. De facto, învățăm din mers cum să utilizăm aceste fonduri pentru apărare. Trebuie să fim elevi de top din clasa din care ne-am pornit”.



	
Andrei Curăraru: „Neutralitatea Republicii Moldova, fără cooperare europeană, devine vulnerabilitate”


Actualizare 12:23 Cristina Ceban, secretară de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării:


„Republica Moldova trebuie să facă o inventariere a tuturor acordurilor de protejarea reciprcă a investițiilor, astfel încât la momentul aderării să avem abrogate acordurile cu statele membre ale UE și îmbunătățite sau modificate acele acorduri pe care Republica Moldova le are cu statele terțe.

În partea de acorduri de comerț liber, pentru moment avem acorduri de liber schimb cu 50 de țări. Urmează să facem o inventariere și a acestor acorduri, să examinăm atent prevederile, clauzele de amendare ale acestora pentru că sunt prevăzute anumite termene atunci când țara vrea să iasă dintr-un anumit acord, trebuie să anunțe partenerul său comercial. Ne propunem să facem o inventariere a acestor acorduri, să avem un plan de acțiuni bine structurat, astfel încât în momentul aderării acele acorduri să fie modificate, sau amendate în funcție de necesitate. Sperăm să ajungem cu un punctaj mai bun în viitorul raport”.





	
Autoritățile de la Chișinău își propun să facă o inventariere a acordurilor de liber schimb și de protejare a investițiilor


Actualizare 12:17 Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe explică atribuțiile Consiliului pentru investiții strategice:


„Dacă vorbim de investiții startegice, Parlamentul a adoptat o lege-cadru în 2021, noi suntem expuși, existau probleme, provocări, incertiduine, nu era clar mecanismul. Noi am adoptat o nouă lege în februarie 2025 prin care am adus mai multă transparență și previzibilitate pentru mediul de afaceri. UE va adopta un nopu Regulament în 2027, noi vom veni cu modificări. Suntem deschiși feedback-ului din partea mediului de afaceri”. 



	
Radu Marian: „Am introdus mai multă transparență și claritate în evaluarea investițiilor strategice, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene”


Actualizare 12:12 Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe vorbește despre asistența pentru dezvoltare și asistența umanitară pe care va trebui să o ofere în viitor Republica Moldova:


„Puterea și și statul internațional al unei țări se măsoară și prin generozitatea cetățenilor acestei țări. Republica Moldva a găzduit cel mai mare număr de refugiați. Am oferit sprijin umanitar și altor țări și noi, la rândul nostru, beneficiem de astfel de sprijin. Ni s-a sugerat să avem o structurpă clar definită care să coordoneze cooperarea internațională și asistența umanitară. În acest an a fost creată această unitate în cadrul MAI. Suntem în proces de a crea cadru normativ de aplicare care va intra în vigoare de la 1 ianuarie. Sperăm să crească capcitatea bugetară, să fim mai generoși cu cei care au nevoie”.


Actualizare 12:08 Panel de discuții: Relații Externe (Cluster VI), participă - Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe; Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe; Cristina Ceban, secretară de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD. Discuția este moderată de Mihai Mogîldea, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.



Actualizare 11:45 Ion Manole, Director executiv al Asociației Promo-Lex:


„Mi-aș dori ca și în anul 2026 să fim la fel de pozitivi. Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să putem degetul pe rană, să vedem unde mai avem obstacole. Acest progres se datorează tuturor actorilor. Rezultatul va depinde de fiecare dintre noi, de felul cum vom interacționa. Clusterul I, să mergem rapid pe finalizarea reformelor începute”.


Actualizare 11:36 Alexei Buzu, secretar general al Guvernului:


„Următorii doi ani trebuie să îi tratăm cu maximă seriozitate și responsabilitate. În 2026 vom avea trei cuvinte cheie: turație, cadență și disciplină. Trebuie să creștem viteza reformelor”.

„Principiul de bază este să liverăm rservicii, rezultate mai bune, un management eficient al banilor atât la nivel central, cât și la nivel local. Cu siguranță vom avea discuții, dezbateri cu autoritățile locale”.




Actualizare 11:19 Daniella Misail-Nichitin, ministra Ministra Afacerilor Interne:


„Apreciez munca tutror instituțiilor, a fost un efort comun. Aprecierea Comisiei Europene pentru progresul Republicii Moldova pe care l-a atins în 12 luni este o muncă de echipă. Trebuie să accelerăm această muncă de echipă. Guvernul a aprobat un program de combartere a criminalității organizate. Avem un laborator cibernetic modern care corespunde acelor standarde și rigori europene, dar, în special ne ajută să avem o mai bună documentare a acestor categorii de infracțiuni”.

„Un alt aspect la care sunt progrese ține de Registrul bunurilor infracționale confiscate. Este un sistem la care s-au atins niște rezultate. Așteptarea este că începând cu 2026, acest sistem va fi interconectat și atunci toată această informație este la dispoziția sistemului de justiție în mare parte a celor care au avut de pătimit în urma unor astfel de infracțiuni”.

„Continuarea eforturilor de combatre a spălării banilor, ne referim la implementarea rigorilor europene. Asta înseamnă o mai bună investigare și diferire a justiției a tuturor infracțiunilor legate de spălarea banilor”.



	
MAI anunță progrese istorice în domeniul securității și integrării europene a Republicii Moldova


Actualizare 11:07 Panel de discuții. Clusterul I: „Valori fundamentale”, participă: Vladislav COJUHARI, Ministrul Justiției; Daniella MISAIL-NICHITIN, Ministra Afacerilor Interne; Alexei BUZU, Secretar general al Guvernului; Ion MANOLE, Director executiv al Asociației Promo-Lex. Discuția este moderată de Daniela VIDAICU, Directoare executivă, Fundația Soros Moldova.

Vladislav Cojuhari vorbește despre prioritățile Ministerului Justiției:


„Obiectivele sunt foarte ambițioase. Vetting-ul, este evident că Ministerul Justiției și societatea civilă, experții se focusează pe faptul ca noi să instituim un sistem al justiției integru, lipsit de factori coruptibili. Reforma de evaluare extraordinară a fost lansată în 2022. Piramida se închie de la vârf spre bază, am fortmat noua componență a CSM, CSP, membrii au trecut prin mecanismul de vetting”.




 


	
Moldova accelerează reforma justiției în procesul de aderare la UE. Veaceslav Cojuhari: „Integritatea și profesionalismul rămân fundamentul unui sistem de justiție european”


Actualizare 10:33 Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere:


„Sunt pentru a patra oară aici la Chișinău, unele state candidate sunt geloase, da voi sunteți foarte speciali în dorința de a deveni membri ai UE. Sunteți cei mai buni elevi din clasa mea. În acest raport de extindere sunt fapte care dovedesc că ați realizat cel mai mare progres într-un an. Felicitări, Republica Moldova! Raportul privind Extinderea confirmă progresul semnificativ și consecvent. Moldova a făcut cel mai mare progres anual din toate țările candidate. A fost o muncă bine făcută”.




 


„Ambițiile voastre sunt foarte înalte, dar sunt și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării, trebuie să faceți nu pentru că spunem noi, ci pentru că e bine pentru țara voastră. Mă gândesc la următorii ani când veți fi evaluați pe cât de repede transformați legislația europeană în legi naționale”.

„Voi ați câștigat în lupta cu Rusia. Rusia a vrut să intervină, dar voi ați câștigat!” există foarte mult sprijin pe ste tot în Europa pentru că voi luivrați”.

„Voi ați impresionat Europa cu puterea voastră. Republica Moldiva este specială: cinci alegeri și un referendum timp de cinci ani cu un mesaj consecvent: „Europa, noi venim și noi ne pregătim””. 

„Rusia  a cheltuit de la trei la patru sute de milioane de euro pentru a vă îndepărta. Și noi vă vom ajuta. Mâine, la Bruxelles va fi adoptată strategia „Scutul democratic”.





	
Marta Kos: „Voi ați câștigat în lupta cu Rusia. Kremlinul a cheltuit de la trei la patru sute de milioane de euro pentru a vă îndepărta”
	
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos: „Republica Moldova este specială. Ați impresionat Europa cu puterea și determinarea voastră”


Actualizare 10:32 Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană:


„Când ne uităm la progrese pe capitole, trebuie să înțelegem că acele capitole care au sute și mii de acte le este mai greu să îneregistreze progrese decât capitolele mai mici, dar progresul este vizibil pe toate capitolele”.


Actualizare 10:27 Adrian Ermurachi, co-director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, vorbește despre evaluarea progreselor în procesul de integrare europeană:


„Societatea civilă nu este un actor seprat în procesul de integrare europeană. Ne-am implicat din prima zi. Este un proietc de țară și trebuie să rămânem angajați în acest proces. Arprecierea noastră pentru acest an, din cinci puncte maxim, noi am dat nota 3,2.” 


Actualizare 10:19 Panel de discuții: Raportul de extindere ca instrument de monitorizare a pregătirii pentru aderare

Adrienn KIRALY, Directoare, Directoratul General pentru Extindere și Vecinătatea Estică,

Comisia Europeană explică corelația Raportului de Extindere cu procesul de negociere:


„Republica Moldoav este țară candidată și aveți această aspirație, muncim împreună. Acest  Raport de Extindere măsoară fiecare capitol oferă o înțelegere generală despre nivelul de pregătire. Este destul de solicitant pentru o țară candidată. Raportul este un instrument foarte important pentru noi, pentru a verifica situația de la un an la altul. Măsurăm și ritmul progresului”.





	
Adrienn Kiraly: „Scorul obținut de R. Moldova în raportul de extindere al UE reflectă nu doar adoptarea legislației europene, ci și implementarea efectivă a reformelor”


Actualizare 10:03 Rodica Crudu, secretara generală adjunctă a Guvernului face o scurtă prezentare a Raportului de Extindere:


„Este al treilea Raport de Extindere pentru Republica Moldova. Raportul vine să acopere perioada septembrie 2024 - septembrie 20025, progresele făcute de Republica Moldova și să emită recomandări pe care să ne axăm în perioada ce urmnează. Comisia Europeană evaluează din două perspective: nivelul de pregătire pentru fiecare capitol și progresul înregistrat de către țara candidată pe îndeplinirea recomndărilor.

În 2023, Republica Moldova înregistra o situație modestă. Anul acestsa s-a făcut un salt imens la nivel de pregătire, un salt de circa patru ori față de anul 2023, când Comisia Europeană a început evaluarea. Republica Moldova înregistrează cea mai mai înaltă performanță în raport cu alte state cu experiență în calitate de stat candidat. Pentru a închide negocierile avem nevoie de nivel avansat, practic suntem la jumătate de cale”.





	
Republica Moldova, lider între statele candidate la extinderea UE. În ce domenii au fost înregistrate cele mai mari progrese


Actualizare 09:58 Sergiu Gurău, facilitator național - Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:


„Platforma reunește peste 120 de organizații în diferite domenii, suntem parte a unui mecanism mai larg. Raportul de Extindere este un document tehnic, o oglindă care reflectă progresele pe calea aderării, dar si procovările care enecesită eforturi susținute și sprijinul societății. Suntem cei care aducem vocea cetățenilor în luarea deciziilor și verificăm ca valorile europene să nu rămână declarații, dar să fie realitate. Reafirmăm cu fermitate anagajamentul nostru, rămânem parteneri activi în procsul de integrare europeană”. 




Actualizare 09:51 Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău:


„Republica Moldova aduce Europa acasă, vedem rolul de lieder care ne inspiră a președintei Maia Sandu, dorința și voința cetățenilor de a adera la UE. Republica Moldova are tot sprijinul instituțiilor europene pentru aceasta. Noi suntem cu voi și împreună vom reuși”. 




Actualizare 09:45 Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană:


„Voi susține împreună cu echipa din comisie Guvernul în procesul de traspunere a legislației naționale în procesul de integrare europeană. Avem trei direcții importante: trebuie să accelerăm negocierile de aderare, să implementăm criteriile tehnice. Al doilea obiectiv este asigurarea unei dinamici de convergență cu standardele UE și al treilea obiectiv - să asigurăm că acest proces de integrare europeană este participativ, să asigurăm un  concens larg în societate pe integrare europeană. Volumul de lucur este mare, dar trebuie să îl facem corect. UE e cel mai mare proiect de pace”.



	
Marcel Spatari: „Integrarea europeană nu este doar un obiectiv politic, ci o alegere de civilizație. Moldova trebuie să accelereze armonizarea legislației cu standardele UE”




Actualizare 09:36 Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova:


„E primul meu discurs public în noua mea calitate, mă simt puțin emoționat, am vorbite de multe ori la diferite conferințe despre Republica Moldova, am vorbit despre succesele Republicii Moldova la BERD. Este important că acum, pentru prima dată, pot vorbi nu despre accesiunea altor țări,  ci despre succesele Republicii Moldova. Este impresionant că dintr-o perioadă tristă, care s-a sfârșit, am intrat într-o nouă etapă a speranței pentru un nou viitor pentru cetățenii și copiii noștri. Mulți din aceată sală, experți au munci zi și și nopate.

Acum avem nu doar încrederea și nu e vorba doar de cele 100 de pagini ale Raportului. Cuvintele de laudă ne vin pe merite și ne pun pe umeri o încărcătură și mai mare. Euforia vine și trece, noi trebuie să ne dăm seama că avem și mai mult de făcut. Am înregistrat progrese pe fiecare capitol de integrare europeană.

Într-un singur an Republica Moldova a avansat de patru ori mai repede.

Vă mulțumesc că ați făcut din integrarea europeană nu doar o lumină la capătul tunelului ci o realitate”.







	
Premierul Alexandru Munteanu: „Republica Moldova trebuie să fie gata să încheie negocierile de aderare la UE până la sfârșitul anului 2027”


Actualizare 09: 34 Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a deschis lucrările Conferinței de la Chișinău:


„Ne dorim să auzim propunerile și recomandările dumneavoastră pentru a avea un raport și mai bun pentru anul viitor. Scopul nostru este să pregătim Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană”.




Agenda Conferinței „Raportul de extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”

Potrivit agendei, la deschiderea Conferinței „Raportul de extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova” va participa prim-ministrul Alexandru Munteanu. Cu un cuvânt de salut se vor alătura Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău și Sergiu Gurău, facilitator național - Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic.



Evenimentul va include mai multe paneluri de discuții, care vor avea lor pe parcursul întregii zile, cu participarea mai multor invitați.

Invitat special al evenimentului va fi Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.

În primul panel se va discuta despre importanța Raportului de Extindere pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și metodologia care stă la baza lui. La acesta vor fi prezenți Rodica Crudu, secretară generală adjunctă a Guvernului, Adrienn Kiraly, directoare, Directoratul General pentru Extindere și Vecinătatea Estică, Comisia Europeană, Adrian Ermurachi, co-director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, și Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană.

Cea de-a doua sesiune de discuție va fi dedicată Clusterului I (primul grup de capitole) - Valori fundamentale. Vor fi analizate nivelul de pregătire și progresele înregistrate de Republica Moldova, precum și recomandările Comisiei Europene. La acesta vor fi prezenți Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției, Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne, Alexei Buzu, Secretar general al Guvernului și Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-Lex.

Participanții la cel de-al treilea panel al Conferinței vor discuta despre Clusterul VI - Relații externe: progresele realizate și prioritățile de viitor. La discuții vor fi prezenți Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe, Cristina Ceban, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD.

În cadrul celei de-a patra sesiuni de discuție vor fi analizate capitolele din Cluster II - Piața internă. Se va discuta despre cum poate beneficia Republica Moldova de avantajele Pieței Unice până la aderare. Printre participanți se vor regăsi Doina Nistor, fosta viceprim-ministră, ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Petru Rotaru, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, și Ion Lupan, șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

În după-amiaza zilei, discuțiile din panelul 5 se vor axa pe cele opt capitole din Clusterul III - Competitivitate și creștere incluzivă. Vor fi prezenți Eugen Osmochescu, viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Adrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării și Serghei Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Participanții din cadrul celei de-a șasea sesiuni de discuție vor analiza nivelul de pregătire și recomandările Comisiei pentru capitolele din Clusterul IV - Agenda verde și conectivitate durabilă. Panelul va avea drept invitați pe Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Dorin Junghietu, ministrul Energiei, Gheorghe Hajder, ministrul Mediului și Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic.

Ultima sesiune de discuție din cadrul Conferinței va fi dedicată grupului de capitole din Clusterul V - Resurse naturale, agricultură și coeziune. La aceasta va participa Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Radu Musteață, director general, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Iurie Fală, director executiv, Asociația „Moldova-Fruct” și Alexandru Bădărău, de la Asociația „Forța Fermierului”.

Evenimentul este susținut financiar de Proiectele „Moldova este Europa-Sprijin pentru integrarea în UE” și „Reforma Administrației Publice în Țările Parteneriatului Estic”, implementat de către GIZ cu suportul financiar al Guvernului Germaniei.

Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat Pachetul anual de extindere, evaluând progresele realizate de statele partenere în ultimele 12 luni pe drumul integrării europene. Documentul menționează că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative, completând etapa de examinare tehnică (screening) și îndeplinind condițiile pentru deschiderea mai multor clustere de negocieri.


	
VIDEO // Comisia Europeană: Republica Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea a trei clustere de negocieri