INTERVIU MOLDPRES: Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun: „Sistemul educațional este în plin proces de transformare cu mari oportunități”

Sistemul educațional din Republica Moldova se află într-o etapă de transformări accelerate, marcată de reforme curriculare, consolidarea rețelei școlare și investiții fără precedent în modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățământ. Astfel, autoritățile își propun să alinieze educația la standardele europene și să crească calitatea studiilor, în contextul avansării procesului de integrare în Uniunea Europeană. În același timp, ritmul accelerat al reformelor aduce provocări majore. Într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat „MOLDPRES”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a explicat care sunt principalele obiective ale reformelor inițiate, schimbările care au marcat anul de studii care se încheie și prioritățile pentru următoarea perioadă.

MOLDPRES: Sistemul educațional din Republica Moldova traversează în ultimii ani un amplu proces de transformare și modernizare. În pragul încheierii unui nou an de studii, care considerați că sunt cele mai importante reforme implementate de Ministerul Educației și Cercetării pe parcursul acestuia și ce impact au avut ele asupra elevilor, profesorilor și instituțiilor de învățământ?

Dan Perciun: Cred că ceea ce au remarcat majoritatea reprezentanților din sistem a fost alimentarea gratuită a elevilor. Din septembrie 2025 am început să alimentăm gratuit copiii din clasele gimnaziale, a V-a – a IX-a. Este o investiție de peste 800 de milioane de lei, pe care o face statul în bunăstarea copiilor. Din perspectiva tuturor actorilor sistemului, cred că asta este principala realizare. La pachet cu alimentarea au venit și dotările cantinelor școlare din bugetul alocat pentru Planul de Creștere. 200 de milioane de lei au mers direct în școli pentru a moderniza cantinele școlare și a pregăti acest proces. Și din perspectiva bunăstării, asta este principala transformare.

Dincolo de asta, am continuat discuțiile pe reforma curriculară. Au fost publicate deja concepțiile noilor curricule la disciplinele școlare. Suntem la etapa în care discutăm deja așa-numita partea fixă a curriculumului. Până la finalul lunii iunie, ele vor fi publicate spre dezbatere publică, deci avansăm rapid în această direcție.

Au fost făcute modificări importante și la modul de achiziționare a manualelor școlare. Am schimbat formula prin care stabilim care manuale ajung în școli. 90 % din decizie urmează să fie luată pe baza calității și doar 10 la sută pe bază de preț. Asta creează premisele pentru ca în următoarele achiziții să asigure victoria celor mai bune manuale pe care le putem pune la dispoziția copiilor.

Am venit cu modificări importante la Codul Educației. Au fost introduse acele praguri minime privind numărul de copii într-un anumit tip de școală, pentru ca ea să poată continua activitatea în formatul respectiv. Asta a vizat, într-o primă iterație, 73 de școli care au intrat în procesul de reorganizare.

Au fost introduse în Codul Educației prevederi suplimentare legate de așa-numitele grupe de suport. A fost o inițiativă pentru a asigura servicii suplimentare copiilor cu nevoi educaționale speciale, mai ales dizabilitate mentală severă. Suntem în proces de definitivare, pentru ca din septembrie să începem să pilotăm acest aspect.

Tot în acest an școlar s-a pilotat revenirea la note în clasa a IV-a la disciplinele de examen. Acum încheiem acest proces de pilotare și deja din septembrie pentru toate școlile va deveni obligatoriu acest aspect.

A fost introdus în acest an școlar și noul profil la liceu, profilul general, care este un profil la intersecția dintre umanist și real, destinat școlilor cu o singură clasă de a X-a, acolo unde sunt puțini copii, dar de principiu liceul își continuă activitatea pentru că nu există oportunități în proximitate. El a fost pilotat în anul de studii 2025-2026, iar din septembrie vom oferi în mod obligatoriu acest profil general.

MOLDPRES: Se apropie sesiunea de examene 2026. Înțeleg că, în acest an, cele mai importante modificări vizează examenele de absolvire a gimnaziului, fiind primul an în care, în unele situații, vor fi create centre de examene, după modelul celor de la BAC. Câte centre vor fi create și în ce măsură modificările promovate de MEC în ultimii ani la treapta gimnazială pot contribui la îmbunătățirea performanțelor Republicii Moldova la testele PISA?

Dan Perciun: Sunt mai multe modificări. Într-adevăr, în acest an, la examenul de clasa a IX-a vom avea centre. Direcțiile de învățământ au avut posibilitatea să le organizeze dacă și-au dorit și multe dintre ele au optat pentru asta. Asta înseamnă, în esență, transportarea în ziua examenului a elevilor din mai multe localități într-un singur centru și reducerea numărului total de puncte de examinare de la 1.000, cum a fost anul trecut, până la aproximativ 600.

Respectiv, în acest an va fi un pic mai concentrată această rețea de centre de examinare și s-a redus până la aproximativ 600 de instituții unde se va susține examenul, în unele dintre ele fiind transportați și copiii din localități.

Ceea ce contează pentru noi la examenul de clasa a IX-a e să avem o oglindă care nu arată o realitate distorsionată, dar o oglindă cât mai fidelă pentru ca să putem construi pe date reale și pe realitate, nu pe ficțiune. Anul trecut am văzut o descreștere a rezultatelor la examen. Anul ăsta, probabil, în cel mai bun caz vom avea o stabilizare, dar s-ar putea să avem din nou o descreștere, pentru că pe măsură ce nivelul de integritate a examenului crește, ne apropiem tot mai mult de situația reală din sistem. Acum, miza este să se mobilizeze toată lumea, să înțeleagă că nu mai există soluții ușoare, nu mai putem copia, nu ne mai putem înțelege. Nu există altă soluție decât a învăța. Iar efortul comun al tuturor - de la primar, asistent social, până la părinte, elev, cadru didactic - sperăm ca în timp să ducă la îmbunătățirea rezultatelor, inclusiv la PISA, și să vedem aceleași tendințe ca și la bacalaureat, unde am început de la 40 - 42 % promovabilitate și am ajuns anul trecut la mai mult de 90% promovabilitate.

MOLDPRES: Ce schimbări importante aduce sesiunea de admitere în instituțiile de învățământ superior în acest an și ce inițiative planifică să lanseze MEC pentru a motiva tinerii să aleagă să-și continue studiile în Republica Moldova?

Dan Perciun: Anul trecut am avut o admitere foarte bună, cea mai bună din ultimii 10 ani, cu 11% mai mult decât în 2024. Anul ăsta sperăm să batem acest record și să vedem un număr tot mai mare de tineri care aleg să rămână să învețe în Republica Moldova. Ținta noastră strategică e ca 7 din 10 tineri să rămână. Anul trecut au rămas 6 din 10 în sistemul nostru universitar.

Sunt câteva noutăți bune. Au fost majorate bursele semnificativ, în special la specialitățile din domeniul STEM, de la arhitectură la inginerie, de la matematică la fizică. Pentru cei din Științele Educației avem burse record pentru Republica Moldova. Pentru anul I, categoria I bursele o să ajungă la 4.565 de lei pe lună, mai mult decât inclusiv în unele țări din regiune.  Sperăm că aceste burse majorate să fie un imbold adițional pentru elevi să aleagă să rămână acasă.

Venim și cu noutăți pe zona de pedagogie. Dincolo de burse, creștem media minimă de admitere de la 6,5 la 7.

Continuăm să utilizăm sistemul informațional devenit deja tradițional, e-admitere.md pentru depunerea documentelor.

Lista de specialități, la fel, ușor s-a extins față de anul precedent. Avem o gamă de specialități în creștere pentru toți doritorii.

Admiterea începe pe 27 iulie și va continua până la finalul lunii august. Încurajăm pe toată lumea să depună și să facă uz de oportunitățile care există.

MOLDPRES: Vor fi majorate doar bursele studenților de la pedagogie sau pentru toate specialitățile?

Dan Perciun: Se majorează toate bursele, pentru toate categoriile. Se majorează suplimentar bursele celor de la specialitățile tehnice și încă mai mult bursele pentru cei de la pedagogie. mai exact, o să avem o creștere pentru toți, iar suplimentar, vom avea o creștere și mai mare pentru cei de la specialitățile tehnice și o creștere excepțională pentru cei de la pedagogie. Majorările vor fi aplicate de la 1 septembrie 2026, respectiv, deja cei care sunt admiși în acest an vor beneficia de burse majorate.

MOLDPRES: La începutul acestui an, MEC a lansat, în premieră, Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal, care scoate în evidență inclusiv necesitatea consolidării mecanismelor de prevenire și combatere a bullying-ului în școli. Ce politici pregătește MEC în acest sens?

Dan Perciun: Noi am început în acest an să lucrăm mult mai strâns cu societatea civilă pe această dimensiune. Avem, în premieră, un contract de prestare servicii cu ONG-urile specializate, care desfășoară la moment în peste 100 de școli instruiri cu elevii și cadrele didactice, pentru a ajuta profesorii să identifice și să intervină prompt în asemenea situații. Tot în acest an a continuat campania de teatru-forum în școală. Mai mult de 100 de școli au fost cuprinse. Este o dramatizare a acestor situații și un joc de rol pe care îl fac elevii pentru a conștientiza riscurile și a învăța unde se pot raporta aceste cazuri și, în general, a dezvolta empatia față de colegii lor.

Suplimentar, a fost lansat, alături de colegi de la UNICEF, un serial cu mare încărcătură didactică pe acest subiect. În plus, ministerul pregătește un plan național de prevenire și combatere a bullying-ului, care ar urma să-l aprobăm, sper eu, până la finalul lunii iulie și care să ofere o viziune structurată cu privire la intervenția statului pe această zonă în următorii doi ani.

MOLDPRES: În ultimii ani, subiectul salarizării cadrelor didactice a rămas unul prioritar pentru sistemul educațional, următoarea majorare salarială a profesorilor fiind planificată pentru septembrie 2026, odată cu implementarea noii legi a salarizării. Aveți calcule privind valoarea majorilor și în ce măsură considerați că aceste măsuri vor contribui la atragerea și menținerea specialiștilor în sistem?

Dan Perciun: Într-adevăr, așteptăm majorările de la începutul anului școlar. Sper ca Ministerul Finanțelor să prezinte public calculele în următoarele două-trei săptămâni. Noi le avem deja pe intern. Nu am să vă ofer mai multe detalii. Sunt majorări rezonabile, peste rata inflației. Deci vom vorbi despre o creștere reală a veniturilor profesorilor. Întotdeauna va fi loc de mai bine, dar cred că va fi un pas important înainte aceste majorări. Dar lăsăm Ministerului Finanțelor și premierului Alexandru Munteanu oportunitatea de a prezenta noua grilă de salarizare, care va atinge nu doar domeniul educațional, dar întreg sectorul public, pentru că nu e doar o politică țintită sectorială, dar în general se modifică toată arhitectura sistemului de salarizare în sectorul public.

MOLDPRES: Majorările salariale vor viza și cadrele didactice din universități?

Dan Perciun: Da, vor viza întreg sistemul și nu doar sistemul educațional, dar întreg sistemul public.



MOLDPRES: Ați anunțat recent inițierea unei reforme ample a Direcțiilor raionale de învățământ. Ce presupune această reformă, care sunt obiectivele urmărite de MEC și ce schimbări concrete vor resimți școlile și cadrele didactice?

Dan Perciun: Noi ne dorim, în esență, trei lucruri mari din această reformă. Primul lucru este o mai bună aliniere între ceea ce ministerul stabilește ca fiind politică publică și ceea ce se întâmplă în școală. Vrem să asigurăm o bună și coerentă implementare a politicilor în educație. Să ne asigurăm că viziunea ministerului legată de combaterea bullying-ului, de integrare a copiilor cu CES, de digitalizare, de meritocrație - se realizează pe deplin în sistem. Astăzi avem un sistem fragmentat, unde pe de-o parte ministerul stabilește anumite politici și obiective, dar implementarea lor este exclusiv la direcțiile de învățământ. Și atunci nu în fiecare raion din țara noastră vedem o aliniere la aceste obiective. Undeva există mai multă indulgență față de anumite fenomene, undeva există mai puțină implicare pe anumite subiecte. Vedem asta și pe zona de prevenire și combatere a bullying-ului, vedem asta și pe CES.

Al doilea obiectiv fundamental este să creștem capacitatea direcțiilor de învățământ. Astăzi, unele dintre ele se confruntă cu deficit de personal și de 75%. Cred că o medie de ocupare a funcțiilor e de aproximativ 70%. Funcțiile din direcție nu sunt atractive. Acolo a avut loc o selecție inversă. Această trecere în subordinea ministerului a direcțiilor de învățământ va permite să creștem capacitățile direcțiilor, să dăm salarii mai mari, să avem un management bazat pe obiective, pe date, să îmbunătățim procesele, să ne asigurăm că direcțiile sunt proporționale teritoriilor pe care le gestionează. Pentru că astăzi avem o situație unde un funcționar dintr-o direcție, dintr-un raion, e responsabil de o școală, iar în alt raion - de cinci școli. Într-un raion, un funcționar revine la 64 de elevi, în alt raion – la 400 de elevi și nu avem o abordare unică, standardizată a modului și activității direcțiilor de învățământ.

Ne dorim și o schimbare de optică asupra unor procese. Direcțiile de învățământ continuă să se perceapă pe sine ca instrumente de control a școlilor. Noi vrem să le transformăm în instrumente de ajutorare a școlilor și de suport a școlilor, și nu doar declarativ, dar pe bune.

Și bineînțeles, ne dorim și o depolitizare a anumitor decizii care astăzi sunt la discreția direcțiilor și a consiliilor raionale, în primul rând. Aici ne referim și la rețeaua școlară, la concursurile directorilor, la repartizarea resurselor. Toate aceste decizii astăzi sunt la nivelul consiliilor raionale, care sunt entități eminamente politice și unde nu întotdeauna primează interesul superior al copilului, dar câteodată interesele politice de nivel local. Odată cu această schimbare, sistemul va ajunge să fie gestionat de oamenii din educație cu studii în domeniu, cu experiență în domeniu și deciziile nu vor mai fi luate pur și simplu de către politicieni de nivel local.

MOLDPRES: Pentru școli ce se schimbă?

Dan Perciun: Pentru școli, pentru un director de școală o să însemne o mai mare autonomie școlară, pentru că noi credem foarte mult în asta. O să însemne mai multă claritate în relația cu autoritățile. Astăzi, unii dintre ei simt că au cumva doi sau chiar trei șefi. Pe o parte direcția raională, pe de o parte Consiliul raional, pe de altă parte este ministerul și oamenii sunt prinși între ciocan și nicovală. Direcțiile continuă să reprezinte o bâtă politică. Pentru directori pot să dau toate asigurările că asta va însemna mai multă autonomie, mai multă libertate decizională și mai multă independență în raport cu factorul politic.

MOLDPRES: Care sunt rezultatele, până la această etapă, ale reformei care vizează consolidarea rețelei școlare? Câte instituții sunt vizate de acest proces, care sunt următoarele acțiuni care vor fi întreprinse și cum va arăta rețeaua școlară în următorul an de studii?

Dan Perciun: În virtutea modificărilor legale și a prevederilor din Codul Educației, sunt vizate 73 de instituții. Dintre acestea, 10 instituții își sistează activitatea, pentru că au mai puțin de zece elevi la moment. În rest, 63 de instituții se reorganizează într-un alt format. Ele continuă să existe în sat, dar într-un alt format. Dacă au fost școli primare cu mai puțin de 30 de elevi, se transformă în școli primare-grădinițe. În esență, se unește grădinița din sat cu școala, un singur director, o singură clădire, toată lumea rămâne. Dacă au fost gimnazii și au avut mai puțin de 35 de elevi în clasa V-a – a IX-a, atunci se transformă în școli primare. Copiii sunt transportați într-o localitate din proximitate. Asta este ceea ce în mod obligatoriu trebuie să se întâmple în virtutea legii.

Dincolo de asta, unele direcții au decis să se uite și în viitor, să nu aștepte anul 2027 și să intervină acolo unde școala era foarte aproape de pragul legal. De exemplu, pragul legal spunea că trebuie să fie 35 de elevi la gimnaziu pentru ca să intre în procesul de reorganizare. Sunt școli care au 38, 39 de elevi și nu sunt vizate de această schimbare în acest an, dar uitându-se la cifre, unele direcții înțelegeau că va trebui anul viitor să facă acest lucru și atunci au ales în 2026 să intervină pe toate situațiile problematice, ca următorii cinci ani de zile să nu mai trebuiască să facă aceste intervenții. Deci, în total, cred că o să ajungem la aproximativ 100 de școli în întreaga țară care vor trece prin reorganizare. Dintre acestea 100, 73 în virtutea legii și restul pornind de la unele decizii proactive ale directorilor și consiliilor raionale din anumite raioane.

MOLDPRES: Care este amploarea efortului financiar pentru această reformă?

Dan Perciun: Obiectivul principal al acestei schimbări, cum am mai spus, nu este economie la bugetul de stat, ci din contra, creșterea calității studiilor și pe alocuri asta înseamnă chiar costuri mai mari pe termen scurt pentru bugetul public național. La prima etapă, într-adevăr, această reformă e mai degrabă o investiție, decât o economie de resurse. Și chiar dacă existau economii, ele oricum se întorceau înapoi în educație. Pentru transportarea elevilor, suntem în proces de achiziție a 58 de autobuze școlare, din bugetul de stat. Urmează primele să ajungă spre finalul lunii iunie. În mod normal, până la începutul anului școlar sperăm să ajungă toate și să le distribuim în raioane. Toți copiii care vor fi transportați vor beneficia de acea alocație de 1000 de lei pe lună, timp de doi ani de zile. Estimările noastre inițiale vorbeau despre 1300 de elevi care vor fi transportați la o altă școală. Acum depinde dacă direcțiile se vor limita doar la cele 73 de școli sau mai mult. Bineînțeles, dacă vor fi mai mulți elevi, atunci și costurile vor crește, dar asta este o investiție pe care noi o facem. Vor exista și anumite necesități pentru a acoperi costurile de transport pentru profesori. Suntem gata să le suportăm.



MOLDPRES: Anii 2026 și 2027 se anunță a fi unii extrem de importanți pentru sistemul educațional, în contextul reformei curriculare și al procesului de elaborare și editare a noilor manuale școlare. La ce etapă se află în prezent această reformă, câte titluri de manuale urmează să fie editate în acest an și dacă MEC se încadrează în termenii stabiliți pentru implementarea reformei?

Dan Perciun: Sperăm să ne încadrăm și să reușim până în septembrie 2027 să avem și toate manualele gata. Avem un grafic clar. În luna octombrie-noiembrie ar trebui să deschidem achizițiile pentru manualele destinate claselor a I-a, a II-a, a V-a, a VI-a, a X-a, întrucât curriculumul se va implementa gradual pentru câte două clase la începutul fiecare trepte. În total, planificăm să investim anul viitor, când vom face plățile, mai mult de 200 de milioane de lei. Durează între 9 și 12 luni din momentul lansării achiziției până în momentul în care manualul ajunge în școală. Suntem un pic presați de timp, dar cu probabilitate bună, la majoritatea disciplinelor, să reușim. Bugetul este mai mare. Sperăm foarte mult că editurile se vor mobiliza și vor depune oferte pentru toate manualele.

În plus, suntem în proces de instruire a autorilor de manuale. Încercăm să creștem numărul de autori, pentru că vom avea în total de elaborat, în 2026-2027, mai mult de 100 de titluri. Asta este destul de mult. Practic, 50% la sută din toate manualele vor fi editate în 2026-2027 și restul - în 2027-2028.

MOLDPRES: În contextul reformelor rapide și al investițiilor fără precedent în educație, care sunt condițiile-cheie pentru a asigura implementarea eficientă a noilor schimbări și a garanta continuitatea acestora pe termen lung?

Dan Perciun: Sistemul este în plin proces de transformare. Este o perioadă cu mari oportunități pentru sistem din perspectivă investițională. Avem un portofoliu enorm de investiții, de la cămine universitare, până la școli model cu mai mult de 150 de milioane de euro deja contractate, pentru școli profesionale, colegii - 80 de milioane de euro, în premieră, pe care statul Republica Moldova le va investi în următorii 3-4 ani. Sunt niște oportunități enorme pe partea de dotări, pe partea de infrastructură.

În același timp, sunt și reforme care se întâmplă destul de rapid, solicitante pentru profesori, pentru directori. Suntem într-un proces rapid de transformare. Ne pregătim de momentul aderării la Uniunea Europeană și asta înseamnă să facem schimbări mai bine, mai repede, mai calitativ. Înseamnă un volum mai mare de lucru și un pic de stres. Dar noi ne străduim să găsim soluții pentru fiecare persoană vizată de schimbări. Căutăm soluții individuale pentru toți și înțelegem că da, reformele rapide generează un pic de anxietate. Asta este normal. Încercăm să fim alături, știind că nu avem de ales decât să mergem înainte, să luăm decizii dificile, dar să fim și aproape de oamenii care sunt vizați de aceste decizii.

Pentru a reuși, este foarte important dialogul. Mă bucură că oamenii, chiar dacă au o anumită anxietate față de schimbare, înțeleg necesitatea. Înțeleg pe alocuri că sunt decizii întârziate, dar ne reușește să obținem această înțelegere doar după multe discuții. Reformele au șansa să producă rezultatele scontate dacă va exista o aliniere și o înțelegere comună între minister, profesor, director, șefi de direcție, și dacă toată lumea va vâsli cu aceeași viteză și în aceeași direcție, atunci ele vor produce rezultate în sala de clasă, iar elevii și părinții vor putea spune că, uite, într-adevăr, lucrurile s-au schimbat în bine. Asta este condiția cea mai importantă - să existe o înțelegere comună a direcției în care noi mergem și a pașilor pe care îi întreprindem în comun acord. Și al doilea lucru, bineînțeles că este nevoie de un pic de stabilitate. Toate lucrurile în educație necesită stabilitate, necesită continuitate. Dacă ne pornim pe un drum și ne răzgândim la mijloc de cale, eșuăm. Este nevoie de continuitate și de finalitate a tuturor acestor procese.

Domnule ministru, vă mulțumim pentru interviu. 

Reporter: Natalia Sandu